Codul de procedură civilă, pus în acord cu decizia CCR în Senat. Votul a fost reluat

Plenul şi-a însuşit raportul de admitere dat actului normativ de Comisia specială parlamentară privind legile Justiţiei cu 77 de voturi „pentru” şi 12 – „împotrivă”, dar Legea de modificare a Codului de procedură civilă, act normativ cu caracter organic, nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru a fi adoptată (65 de voturi „pentru” şi 27 – „împotrivă”).

La cererea grupului PSD, procedura de vot electronic a fost reluată pe motiv „că au fost mai mulţi senatori în sală care, deşi au votat, nu au fost înregistrate toate voturile”.

A doua oară, actul normativ a întrunit 74 de voturi „pentru” şi 30 – „împotrivă”.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Pe 4 iulie, CCR a admis parţial sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în legătură cu modificările aduse Legii referitoare la Codul de procedură civilă şi a constatat că art. III pct. 3 şi pct. 4 din actul normativ sunt neconstituţionale.

Alte articole

PSD acuză blocarea proiectului de lege care trebuia să ajute victimele din blocul explodat în Rahova. Natalia Intotero: ”Acei proprietari împlinesc un an și sunt împrăștiați prin București”

Vicepreşedintele PSD Dragoş Benea: Un guvern PSD-AUR n-ar fi ceva atât de dramatic

„În privinţa soluţiei de admitere (…), Curtea a statuat că este inadmisibil ca, în corpul uneia şi aceleiaşi legi, aceeaşi sintagmă, respectiv ‘data intrării în vigoare a prezentei legi’, cuprinsă în două articole succesive, aflate, la rândul lor, într-o strânsă interconexiune, să aibă două înţelesuri diferite, având în vedere că aceasta vizează atât Legea nr. 2/2013, cât şi prezenta lege supusă controlului de constituţionalitate. Această formulare imprecisă duce la retroactivitatea normei procedural civile, în sensul că ar urma să confere o cale extraordinară de atac pentru hotărârile definitive pronunţate anterior deciziei Curţii Constituţionale nr. 369 din 30 mai 2017 (…), aşadar, în cauze deja finalizate; în aceste condiţii, norma juridică contravine art. 1 alin. (5) în componenta sa privind securitatea raporturilor juridice şi art. 15 alin. (2) din Constituţie”, preciza CCR.

Curtea mai constata că textul criticat pare să condiţioneze aplicarea deciziei din 30 mai 2017 de faptul ca data pornirii procesului civil să fie ulterioară publicării în Monitorul Oficial şi, totodată, să stabilească faptul că hotărârile pronunţate după publicarea deciziei devin susceptibile de recurs în temeiul legii supuse controlului de constituţionalitate.

„Totodată, Curtea a apreciat că dispoziţiile legale criticate nu stabilesc în mod clar raportul în care se află cu dispoziţiile Codului de procedură civilă referitoare la aplicarea în timp a legilor şi omit să reglementeze competenţa de judecată a recursurilor formulate după 20 iulie 2017, drept pentru care, şi din această perspectivă, a constatat încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituţie”, arăta CCR.

ÎCCJ invoca, în hotărârea de sesizare a CCR, argumentul clarităţii, preciziei şi previzibilităţii cu privire la legea pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă şi a altor acte normative.

Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative va fi dezbătută de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz.