Comisar european pentru Sănătate: Trebuie să existe în România un program anticorupţie în sistemul medical

Hot News: Subiectul plăţilor informale şi a şpăgilor din spitalele româneşti este în centrul dezbaterilor din România. Guvernul României tocmai a anunţat o creştere de 25% a salariilor tuturor lucrătorilor din sistemul medical, salarii oricum foarte mici comparativ cu cele din alte state UE. Credeţi că această măsură va fi suficientă pentru a eradica plăţile informale?

Vytenis Andriukaitis: Este un pas bun în direcţia corectă, dar este doar unul dintre paşi. Trebuie să fim conştienţi de complexitatea acestor plăţi informale. Trebuie să existe şi un mare program de anticorupţie cu măsuri specifice împotriva corupţiei din sistemul medical. Declaraţiile de interese şi de avere trebuie de asemenea să existe. În Lituania am introdus astfel de declaraţii şi desigur nu a fost uşor. Dar este foarte important să existe acest sistem transparent. Implicarea puternică a organizaţiilor non-guvernamentale, a asociaţiilor de pacienţi, a sindicatelor ajută la rezolvarea acestei probleme. Sigur că e o chestiune foarte complexă.

HN: Un raport publicat recent de Corporate Europe Observatory a constat că industria farmaceutică se bucură de „acces aproape sistematic la decidenţii din Comisia Europeană”. În ultimul an, conform raportului, au existat 27 de întâlniri raportate între oficiali ai Directoratului pentru Sănătate (DG Sante) pe care îl conduceţi şi lobbişti care reprezintă industria farmaceutică. Ce doresc aceşti oameni de la dumneavoastră şi de la DG Sante?

Vytenis Andriukaitis: Avem discuţii comune despre dezvoltarea unor mecanisme transparente, deschise dezbaterii publice. Discutăm cum să facem ca Uniunea Europeană să fie mai atractivă pentru industria farmaceutică inovativă, cum să deschidem uşile medicinei personalizate şi despre evaluarea tehnologiilor medicale. Transparenţa este foarte foarte importantă. Implicăm în aceste întâlniri toţi actorii din domeniu şi avem uşile deschise pentru discuţii despre probleme foarte complexe, cum sunt mecanismele de stabilire a preţurilor la medicamente, despre probleme legate de rambursări, de marketing, de evitarea barierelor comerciale dintre statele membre şi despre diminuarea economiei gri.

Alte articole

Raed Arafat, avertisment crunt pentru români. De ce este, de fapt, sistemul medical în criză

HN: Acelaşi raport arată că cheltuielile de lobby pe lângă Comisia Europeană a industriei farma sunt de 15 ori mai mari decât cele ale grupurilor din societatea civilă cu activitate în domeniul medical. Cum interpretaţi aceste cifre?

Vytenis Andriukaitis: Chiar Comisia Europeană este cea care a iniţiat mecanismul de transparenţă şi declarăm toate întâlnirile pe care le avem. Suntem decişi să luptăm împotriva influenţei grupurilor de lobby şi luptăm să evităm conflictele de interese. Invităm să participe pe picior de egalitate pe toţi actorii din sistem, fără preferinţe. Fără posibilitatea de a deschide uşa unui lobby incorect. Ne întâlnim cu diferiţi actori din motive diferite, dar atunci când ne întâlnim cu unii, ulterior îi invităm pe toţi ceilalţi actori din sistem. Şi aceste întâlniri le avem într-o modalitate 100% deschisă şi anunţăm public toate întâlnirile de acest fel.

HN: La nivel european apar probleme de aprovizionare cu medicamente pentru cancer. Un studiu al European Cancer Patient Coalition constată că mai mult de 50% din spitalele din UE au experimentat crize semnificative de aprovizionare cu medicamente folosite în oncologie. Doar că diferenţele sunt foarte mari între nordul şi estul Europei: aproape de două ori mai multe spitale din estul Europei decât din nord au trecut prin astfel de crize. Iar unul dintre motivele acestor crize este comerţul paralel, apreciat de distribuitorii de medicamente, dar nu şi de pacienţi. Ce puteţi face în privinţa asta?

Vytenis Andriukaitis: Statele membre UE au dreptul de a reglementa comerţul paralel cu medicamente. Slovacia a luat astfel de decizii, Polonia la fel… Comerţul paralel trebuie monitorizat şi toate ţările au dreptul să stopeze comerţul paralel atunci când acesta reduce accesul pacienţilor la tratamente. Este un instrument absolut legal aflat în mâinile statelor membre. Trebuie să încurajăm statele membre să folosească acest instrument. În unele ţări există un anumit tip de piaţă, în alte ţări alt tip. De ce? Din cauza că mecanismul de stabilire a preţurilor este foarte diferit. Cei care promovează comerţul paralel au un singur motiv: câştigul financiar. Şi autorităţile pot reglementa astfel de situaţii. După cum ştiţi medicamentele nu sunt simple produse, sunt produse foarte specifice. Statele membre trebuie să ţină minte asta şi să reglementeze dacă observă că accesul pacienţilor la tratament scade.

HN: România şi Bulgaria şi-au anunţat intenţia de a achiziţiona împreună medicamente, planuri similare fiind anunţate şi de Belgia şi Olanda. Dar industria farmaceutică nu pare prea încântată. Ce părere aveţi despre aceste iniţiative?

Vytenis Andriukaitis: Sunt foarte oportune. Salut acţiunile statelor membre în acest domeniu. Am trimis personal scrisori tuturor celor 28 de state membre pentru a face uz de astfel de iniţiative comune de achiziţii. Ele par a fi un pas în direcţia corectă cu scopul de a oferi tratamente mai bune şi mai puţin scumpe pacienţilor. Şi nu vorbesc doar despre vaccinuri. Am fost foarte mândru când ministrul bulgar al Sănătăţii a anunţat public planul româno-bulgar de a lansa un mecanism comun de achiziţii al medicamentelor până la sfârşitul lui 2016. Dar nu am informaţii concrete astăzi cu referire la următorii paşi. Din punctul meu de vedere este un pas foarte bun în direcţia corectă. Există desigur întrebări legate de aspecte ale pieţii farmaceutice, care este foarte fragmentată: cum ar fi stabilirea preţurilor care variază în ţări diferite. Încurajez iniţiativa româno-bulgară de a continua în această direcţie, probabil informaţii noi vor apărea în viitor.

HN: Au trecut doi ani de la aprobarea Directivei europene care permite pacienţilor să se trateze în alt stat UE decât în cel din care provin. Care este evaluarea Comisiei vizavi de implementarea acestei directive şi eficienţa ei, în special în estul UE?

Vytenis Andriukaitis: Comisia a adoptat săptămâna trecută un raport cu privire la implementarea acestei Directive. Putem spune că Directiva este aproape complet implementată în UE. Toate statele membre au un punct naţional de contact, iar studiul arată că unele dintre aceste puncte de contact au performat foarte bine, în timp ce altele mai au multe de îmbunătăţit în accesibilitatea lor şi calitatea informaţiilor oferite pacienţilor. Trebuie făcute mai multe pentru a transforma în realitate prevederile acestei Directive. Există în special probleme legate de rambursarea [costurilor tratamentului, n.r.], o problemă uriaşă astăzi. Suntem la începutul unui proces nou, iar chestiunile legate de rambursări vor fi foarte importante în următorul an. Unele state membre au introdus niveluri de rambursare foarte scăzute şi acesta este un subiect de discuţie.

HN: Aveţi o evaluare specifică legată de România?

Vytenis Andriukaitis: Mi-ar plăcea să fac o evaluare foarte deschisă, dar nu promovez comparaţiile între ţări. Pentru că e o chestiune foarte delicată. Dar studiul pune aceste probleme pe masă în toate cele 28 de state membre UE. Toate aceste chestiuni sunt pe agenda mea în următorul an şi vom fi foarte activi cu această Directivă.