Comisarul european pentru afaceri interne propune ca România, Bulgaria şi Croaţia să adere la spaţiul Schengen

Comentariile lui Johansson indică dorinţa executivului comunitar ca ţările UE să restabilească spaţiul Schengen de liberă circulaţie, care practic este nefuncţional după închiderea frontierelor statelor membre în contextul crizei coronavirusului, scrie Agerpres, prelând Reuters. Această situaţie a adus aminte de măsurile de închidere a frontierelor, luate într-o manieră necoordonată, în 2015-2016 pentru a stopa valul de migranţi ce se îndrepta spre Europa.

„Acum trebuie să ne întoarcem în viitor, să ne întoarcem la normalitate. Şi trebuie să facem asta cât mai curând după ce situaţia o va permite”, a spus comisarul european Ylva Johansson într-o videoconferinţă cu mai mulți europarlamentari.

Actualele restricţii de circulaţie cântăresc greu asupra sectorului turistic european, unul dintre cele mai lovite de pandemie, ca şi asupra comerţului şi transporturilor pe continent, care traversează cea mai gravă recesiune.

„Pe termen lung, trebuie să acţionăm mai bine decât să revenim la status quo. Trebuie să actualizăm şi să consolidăm suplimentar spaţiul Schengen. Pentru început, vreau ca Bulgaria, România şi Croaţia să adere”, a spus comisarul european pentru afaceri interne, menţionând cele mai noi membre ale UE.

Alte articole

Ce salariu câștigă un angajat la Jumbo. Remunerațiile în funcție de pozițiile ocupate

Cât câștigă un pensionar din România faţă de unul din străinătate în 2026. Ce diferenţe sunt pe categorii de muncă

Comisia Europeană doreşte ca statele membre să înceapă ridicarea graduală a controalelor la frontierele naţionale, iar săptămâna viitoare va prezenta linii directoare pentru măsuri echilibrate în vederea evitării unui al doilea val de infectări cu noul coronavirus.

„Statele membre au introdus măsuri diferite, într-o manieră necoordonată. Ridicarea acestor restricţii naţionale diferite va lua ceva timp, dar o putem face”, a adăugat Johansson.

Ylva Johansson a reamintit că, atunci când a fost creat spaţiul Schengen de cinci ţări în 1985, Zidul Berlinului era încă era un simbol al Europei divizate de Războiul Rece şi milioane de europeni nu puteau călători în mod liber.

În ultimii ani, spaţiul Schengen a suferit lovituri succesive, de la criza migraţiei la pandemia de COVID-19, confruntându-se cu obstacole repetate în calea obiectivului postbelic al integrării europene.

Citeşte şi: Marcel Ciolacu: „Este clar de azi că Iohannis este şi prim ministru şi preşedintele PNL”