„Este interzisă folosirea unei probe obţinute ilegal, cu excepţia cazului în care aceasta este folosită în favoarea celui acuzat”, se arată în noua formă a alineatului 14 al articolului 23 din iniţiativa de revizuire.

Iniţial, textul propus spre introducere suplimentar în textul legii fundamentale arăta: „Este interzisă folosirea unei probe obţinute ilegal”.

Alte Articole

Raluca Turcan, război al declaraţiilor cu Maria Zaharova: „România ...

Nicolae Ciucă, întrebat dacă este mulţumit de explicaţiile ...

Amendamentul a fost formulat de senatorul PSD Ioan Chelaru şi adoptat în unanimitate de membrii comisiei de revizuire.

PDL nu participă nici marţi la lucrările Comisiei de revizuire a Constituţiei.

Arestarea preventivă, dispusă după punerea în mişcare a acţiunii penale

De asemenea, Comisia de revizuire a Constituţiei a adoptat un amendament propus de Asociaţia Magistraţilor din România (AMR), care prevede că arestarea preventivă se dispune de judecătorul instanţei de judecată competentă să judece fondul cauzei, fiind dispusă după punerea în mişcare a acţiunii penale.

Textul amendamentului însuşit integral de Comisia de revizuire este următorul: „În mod execepţional şi motivat, cercetarea şi judecarea în procesul penal se fac cu privarea de libertate a persoanei. Arestarea preventivă se dispune de judecătorul instanţei de judecată competentă să judece fondul cauzei, în condiţiile legii, şi numai în cursul procesului penal, după punerea în mişcare a acţiunii penale”.

Amendamentul a fost votat de majoritatea membrilor Comisiei de revizuire, înregistrându-se doar un vot „împotrivă”.

În forma actuală a Constituţiei, se prevede doar că „arestarea preventivă se dispune de judecător şi numai în cursul procesului penal”.

Adoptarea amendamentului AMR a fost justificată de către senatorii Ioan Chelaru şi Daniel Fenechiu, care au arătat că textul propus de AMR e extrem de complex şi acoperitor.

Fenechiu a arătat că judecătorul reprezintă în sine o instanţă de judecată, iar înlocuirea cuvântului „judecător” cu sintagma „judecătorul instanţei de judecată competentă să judece fondul cauzei” va duce la situaţia în care numai acest judecător să poată dispune, şi nu un alt judecător de la o altă instanţă, situată pe aceeaşi rază teritorială cu parchetul care formulează sesizarea.

Totodată, Fenechiu a mai spus că introducerea sintagmei „după punerea în mişcare a acţiunii penale” va apropia România de un stat de drept, fiind exclusă posibilitatea ca un cetăţean să fie ridicat cu „mascaţii” de acasă.

„E o garanţie a respectării drepturilor fundamnetale ale omului. Nu avem voie să ratăm această oportunitate, să prevedem în text sintagma «după punerea în mişcare a acţiunii penale»”, a spus Fenechiu.