Executivul european a transmis de asemenea recomandări platformelor online pentru a întări lupta împotriva discursurilor bazate pe ură, a pornografiei infantile sau a contrafacerilor.

Bruxellesul a subliniat că îşi rezervă posibilitatea de a înainta o legislaţie cu caracter obligatoriu dacă nu vor fi urmate toate recomandările.

Alte Articole

Alertă în Londra. Un incendiu a izbucnit în Parlamentul britanic

Patru miniştri, inclusiv cel de Externe, au murit după ce s-au ...

Navalnîi, prima reacţie din închisoare: N-am de gând să ...

„Platformele online sunt pe punctul de a deveni principala poartă de acces la informaţie, prin urmare ele trebuie să furnizeze un mediu sigur pentru utilizatorii lor”, a declarat în faţa presei Andrus Ansip, vicepreşedinte al Comisiei Europene pentru piaţa unică digitală, informează Agerpres.

„Ceea ce este ilicit în afara mediului online este ilicit şi online”, a adăugat el, prezentând „măsurile operaţionale” recomandate de Comisie împotriva „tuturor formelor de conţinut ilicit”.

Citeşte şi S-a descoperit algoritmul care detectează propaganda extremistă. Sistemul are o acurateţe de 94%

Conţinutul cu caracter ilicit „produce cele mai multe prejudicii în primele ore de la apariţia sa online, astfel că toate companiile trebuie să elimine acest tip de conţinut într-un interval de o oră începând de la semnalarea sa, ca regulă generală”, a explicat executivul european într-un comunicat.

Semnalarea respectivă trebui să vină de la autorităţi, de exemplu poliţia, a precizat Comisia, care face apel de asemenea la companii să introducă instrumente de detectare automată.

Citeşte şi Iordache,după întâlnirea cu Timmermans:Modificările la legile justiţiei nu au venit în contradicţie cu deciziile Comisiei de la Veneţia

Mai general, companiile sunt solicitate să introducă proceduri de semnalare mai clare pentru utilizatori pentru toate ‘conţinuturile ilicite’, potrivit Agerpres.

Comisia Europeană vrea de asemenea ca un număr mai mare de companii să adopte ‘Codul de conduită’ al UE împotriva discursurilor bazate pe ură. Companii precum Facebook, Twitter, YouTube şi Microsoft s-au angajat să facă asta de aproape doi ani, iar mai recent, şi Instagram şi Google+.

În ultimul bilanţ al acestei iniţiative, realizat la sfârşitul lunii ianuarie, Comisia a spus că aceste companii „îşi respectă din ce în ce mai bine angajamentele de suprimare în 24 de ore a majorităţii discursurilor bazate pe ură”. Bruxellesul şi-a exprimat totuşi regretul pentru „absenţa unui feedback sistematic de informaţii către utilizatori”.AGERPRES