Comisia Europeană dă în judecată România pentru că nu a implementat directiva împotriva spălării banilor

Irlanda a transpus doar o parte foarte mică a normelor şi, prin urmare, este de asemenea trimisă în faţa Curţii de Justiţie.

Comisia a propus impunerea de către CJUE a plăţii unei sume forfetare, precum şi a unor penalităţi zilnice până când cele trei ţări vor lua măsurile necesare.

„Spălarea banilor şi finanţarea terorismului au consecinţe asupra întregii Uniuni Europene. Nu putem lăsa nicio ţară din UE să devină veriga slabă. Din acest motiv, cerem ca toate statele membre să ia măsurile necesare pentru a combate spălarea banilor. Vom continua să monitorizăm foarte îndeaproape şi în mod prioritar punerea în aplicare a acestor norme de către statele membre”, a declarat comisarul pentru justiţie, consumatori şi egalitate de gen, Vera Jourová.

Termenul pentru transpunerea de către statele membre în legislaţiile lor naţionale a celei de-a patra directive privind combaterea spălării banilor a fost 26 iunie 2017.

Alte articole

Alegerile din 2028 pot însemna sfârșitul democrației în România, susțin experții: „AUR o să se apropie de 50% fără probleme”

România, parte importantă a garanțiilor de securitate pentru Ucraina. Europa îi cere lui Trump să trimită în țara noastră avioane F-35

Între timp, în urma dezvăluirilor anchetei Panama Papers şi a atacurilor teroriste din Europa, Comisia a propus a cincea directivă privind combaterea spălării banilor, pentru a intensifica lupta împotriva spălării banilor şi a finanţării terorismului. Noile norme au intrat în vigoare la 9 iulie 2018, după publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, iar statele membre vor trebui să transpună în legislaţiile lor naţionale a cincea directivă privind combaterea spălării banilor până la 10 ianuarie 2020, scrie Agerpres.

În ceea ce priveşte a patra directivă privind combaterea spălării banilor, Comisia a iniţiat până în prezent proceduri de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor pentru necomunicarea măsurilor de transpunere împotriva a 20 de state membre: trei proceduri se află în etapa sesizării Curţii, nouă în etapa avizului motivat, iar opt în etapa scrisorii de punere în întârziere. Între timp, majoritatea statelor membre ale UE au adoptat legislaţia relevantă. În prezent, Comisia analizează cu atenţie dacă legislaţia respectivă transpune integral dispoziţiile celei de-a patra directive privind combaterea spălării banilor, înainte de a decide fie închiderea cazurilor, fie continuarea procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor deschise împotriva unor state membre.