Comisia Europeană loveşte în Guvernul Bolojan: măsurile de austeriate frânează creşterea economică

Prognoza de toamnă este revizuită în scădere faţă de estimările de la începutul anului, când Comisia Europeană miza pe o creştere economică de 1,4% în 2025 în România.

Totuşi, economia continuă să crească datorită redresării treptate a investiţiilor private, accelerării cheltuielilor finanţate prin PNRR şi îmbunătăţirii semnificative a exporturilor nete.

Anul 2026 începe cu concedieri masive și tăieri de salarii. Peste 13.000 de angajați rămân fără loc de muncă în primele 120 de zile

În 2027, creşterea reală a PIB-ului este prognozată la peste 2%, pe măsură ce ritmul consolidării fiscale se reduce.

Alte articole

Apare o a doua pensie obligatorie. Uniunea Europeană vrea ca toată lumea trebuie să contribuie!

Ghivecele vor dispărea de pe piață! Noile reguli pregătite de UE

Piaţa muncii este aşteptată să se răcească, în timp ce încetinirea consumului privat, puternic dependent de importuri, combinată cu exporturi reziliente ar trebui să reducă treptat deficitul extern ridicat.

Deficitul bugetar general de 9,3% din PIB în 2024 este estimat să scadă la 8,4% în 2025 şi 6,2% în 2026 ca urmare a pachetelor fiscale adoptate de Guvern anul acesta.

Comisia avertizează însă că, în lipsa unor măsuri suplimentare de consolidare fiscală şi de lărgire a bazei de impozitare, deficitul ar putea rămâne persistent ridicat, menţinând datoria publică pe o traiectorie ascendentă în anii următori. Cheltuielile cu pensiile şi salariile din sectorul public, precum şi subvenţiile, continuă să apese semnificativ asupra bugetului, în timp ce veniturile fiscale raportate la PIB rămân printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană.

Motorina la 9 lei/litru şi mii de oameni daţi afară din cauza crizei de la Lukoil. Ce spune Traian Băsescu, întrebat ce ar trebui să facă România în legătură cu sancţiunile impuse Lukoil: „Nu aş vrea să cădem în plasa să luăm noi în administrare rafinăria”

În privinţa inflaţiei, Comisia Europeană anticipează o scădere treptată în 2025 şi 2026, pe fondul temperării preţurilor la energie şi al normalizării lanţurilor de aprovizionare, însă ritmul dezinflaţiei este considerat vulnerabil în faţa unor noi şocuri externe sau a unor creşteri suplimentare de taxe indirecte.

Rata şomajului este proiectată să rămână relativ stabilă, dar dinamica modestă a economiei şi costurile mai mari cu forţa de muncă pot frâna crearea de locuri noi de muncă, în special în sectoarele cu valoare adăugată redusă.