Raportul MCV: România a înregistrat un regres regretabil în domeniul Justiţiei. Bulgaria ar putea scăpa de MCV în 2019

„Deși s-au făcut anuniți pași pentru implementarea recomandăriloir, evenimentele din ultimele luni au inversat chiar progresele din ultimii ani. Vedem forme de regres care sunt cu adevărat regretabile. Este vorba despre modificarea legilor justiției, independența magistraților și combaterea corupției”, a spus Frans Timmermans.

Comisia Europeană (CE) a recomandat marţi României, în raportul privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare, să suspende imediat punerea în aplicare a legilor justiţiei şi a ordonanţelor de urgenţă ulterioare şi să le revizuiască ţinând seama pe deplin de recomandările formulate în cadrul MCV, cât şi de cele formulate de Comisia de la Veneţia şi de Grupul de state împotriva corupţiei al Consiliului Europei (GRECO).

De asemenea, Bruxellesul recomandă României suspendarea imediată a tuturor procedurilor de numire şi de revocare în curs care vizează procurori în funcţie.

Totodată, CE recomandă relansarea procesului de numire a procurorului-şef al DNA care trebuie să aibă experienţă dovedită în domeniul urmăririi penale a infracţiunilor de corupţie şi un mandat clar pentru ca DNA să continue efectuarea de anchete profesioniste, independente şi imparţiale în cazurile de corupţie.

Alte articole

Ciolacu, după ridicarea MCV: Confirmă că statul de drept în România e consolidat. Este un argument în plus care susţine aderarea noastră la Schengen

Klaus Iohannis nu renunţă la Schengen: „Succesul din 2022 privind MCV trebuie completat anul acesta cu binemeritata aderare a României la Schengen”

Raportul MCV mai recomandă Consiliului Superior al Magistraturii să numească imediat o echipă interimară de conducere a Inspecţiei Judiciare şi să numească, în termen de trei luni, prin concurs, o nouă conducere a acestei instituţii.

În plus, CE îndeamnă la respectarea avizelor negative ale Consiliului Superior al Magistraturii referitoare la numirea sau revocarea unor procurori cu funcţii de conducere până la intrarea în vigoare a unui nou cadru legislativ, în conformitate cu recomandarea 1 din ianuarie 2017.

De asemenea, CE recomandă îngheţarea intrării în vigoare a modificărilor propuse a fi aduse la Codul Penal şi Codului de Procedură Penală, precum şi relansarea procesului de revizuire a Codului Penal şi Codului de Procedură Penală ţinând seama pe deplin de necesitatea de a se asigura compatibilitatea acestor coduri cu dreptul UE şi cu instrumentele internaţionale în materie de combatere a corupţiei, precum şi cu recomandările formulate în cadrul MCV şi cu avizul Comisiei de la Veneţia.

CE notează în concluziile raportului MCV că intrarea în vigoare a legilor modificate ale justiţiei, presiunea la adresa independenţei sistemului judiciar, în general, şi a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în special, precum şi o serie de alte măsuri care subminează eforturile de combatere a corupţiei au avut drept efect anularea progreselor sau punerea sub semnul întrebării a caracterului lor ireversibil.

În timp ce România a fost criticată pentru regresele în domeniul justiției, progresele Bulgariei au fost lăudate.

”Bulgaria a înregistrat progrese semnificative și dacă Bulgaria continuă trendul ascendent, Comisia are încredere că MCV-ul poate fi ridicat până la finalul acestei Comisii Europene (2019 n.r.). Nu este un deadline, este un obiectiv pe care ni-l dorim cu toții. Este important ca Bulgaria să continue să facă lucrul acesta și dacă vor face progrese, atunci avem încredere că MCV-ul poate fi ridicat”, a declarat Frans Timmermans.

MCV este mecanismul de cooperare şi de verificare prin care Comisia Europeană evaluează şi sprijină evoluţia Bulgariei şi României în direcţia eficientizării sistemului administrativ şi judiciar, scrie Agerpres.

Comisia Europeana realizează periodic rapoarte privind progresele înregistrate, primul dintre acestea fiind prezentat la 27 iunie 2007. Rapoartele conţin evaluarea situaţiei de către Comisie şi recomandările pe care aceasta le adresează autorităţilor bulgare şi române. Ele sunt completate de un document de lucru al serviciilor Comisiei, care analizează în profunzime fiecare dintre obiectivele de referinţă stabilite în cadrul MCV.

Conform site-ului executivului comunitar, criteriile de referinţă pentru România se referă la eficacitatea şi transparenţa sistemului judiciar, la anumite instituţii-cheie în domenii precum integritatea şi lupta împotriva corupţiei la toate nivelurile şi la prevenirea corupţiei.

Criteriile de referinţă pentru Bulgaria se referă la independenţa, profesionalismul şi eficienţa sistemului judiciar şi la lupta împotriva corupţiei şi a criminalităţii organizate.

Toate rapoartele Comisiei, metodologia utilizată şi concluziile formulate sunt discutate ulterior în Consiliul de Miniştri, care a aprobat întotdeauna rapoartele în concluziile sale.

Cele două state au fost supravegheate îndeaproape de Bruxelles în cadrul acestui mecanism fără precedent care leagă intrarea lor în spaţiul Schengen de liberă circulaţie, pentru a le determina să înregistreze progrese în domeniul statului de drept. Cel mai recent raport MCV referitor la România este prezentat în contextul în care ţara noastră urmează să preia preşedinţia rotativă a UE pe 1 ianuarie 2019.