Uniunea Europeană ar putea renunţa la decizia de a impune o plafonare a prețului la gazele rusești, dar ia în calcul impunerea unei taxe pe profiturile excedentare companiilor de petrol și gaze, scrie The Guardian, citând un proiect de document al Comisiei Europene.

Proiectul ajuns în mâna jurnaliştilor de la The Guardian nu conține nici o plafonare de preț pentru gazele importate din Rusia, asta după ce statele membre UE nu au reușit să cadă de acord asupra restricțiilor săptămâna trecută. Se așteaptă ca UE să perceapă taxe excepționale pe profiturile mari ale companiilor de combustibili fosili, cu un plafon separat pentru veniturile producătorilor de energie electrică cu emisii reduse de carbon.

Alte Articole

Catinca Roman, dezvăluiri tulburătoare despre Petre Roman! ...

Super afacere. El este românul care și-a cumpărat 3 garsoniere ...

Fabulos: piața crypto, gata de decolare. Când ar putea ajunge ...

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, este așteptată să publice planul Europei de abordare a creșterii prețurilor la energie electrică atunci când își va ține miercuri discursul anual privind starea Uniunii Europene.

Statele membre UE care importă cantități mari de gaze din Rusia, inclusiv Ungaria, Slovacia și Austria, s-au pronunțat împotriva plafonării preţului la gaze importate din Rusia, deoarece se tem că Kremlinul va opri livrarea de gaze, aruncând țările lor în recesiune. Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a amenințat deja că va opri exporturile de energie către Europa dacă se acceptă un astfel de plan.

Citeşte şi: Cum să faci economie la energie. Soluţia găsită de profesorul Virgil Stoica: „Ajungem la 1 leu KWh, nu la 5 lei”

12 țări europene, între care Franța și Polonia, ar dori să impună un plafon de preț pentru toate gazele importate, pe care îl consideră o modalitate mai bună de a reduce creșterea prețurilor. Comisia nu este entuziasmată de această idee, deoarece se teme că UE ar pierde în fața țărilor pregătite să plătească mai mult pe piața extrem de competitivă a gazelor naturale lichefiate.

Țările de Jos și Danemarca se tem de orice plafon de preț, în timp ce Germania se teme că un plafon de preț pentru gazul rusesc ar putea diviziona.

Citeşte şi: Noi modificări la facturile la energie. Nu toţi românii vor beneficia de preţuri plafonate până în august 2023 chiar dacă au consum lunar sub plafon

Cu statele membre divizate, Comisia Europeană, care este responsabilă cu elaborarea propunerilor legislative ale UE, urmărește măsuri care să unească cele 27 de ţări membre. Guvernele UE susțin în mare măsură limitarea prețului energiei electrice din surse cu emisii scăzute de carbon, cum ar fi sursele regenerabile sau nucleare, și reciclarea acestor fonduri către gospodăriile și întreprinderile vulnerabile.

Companiile de petrol și gaze se vor confrunta cu o taxă excepțională separată, descrisă ca o „contribuție de solidaritate”. Comisia estimează că va exista o creștere de cinci ori a profiturilor companiilor de petrol, gaze și cărbune în 2022. Aceste profituri „excedent” și „neașteptate”, nu rezultă din nicio alegere economică sau investițională, precizează comisia, dar „evoluții imprevizibile pe piețele energetice în urma războiului ilegal în curs din Ucraina”. În text nu este propusă nicio cotă pentru taxa excepțională.

Miniştrii Energiei din Uniunea Europeană se reunesc pe 30 septembrie pentru a discuta măsurile de urgenţă în vederea stopării creşterii preţurilor gazelor şi energiei electrice

Miniştrii Energiei din Uniunea Europeană se vor reuni pe 30 septembrie pentru a discuta măsurile de urgenţă propuse de Comisie în vederea stopării creşterii preţurilor gazelor şi energiei electrice cauzate de războiul din Ucraina, a anunţat marţi ministrul ceh al Industriei şi Comerţului, Jozef Sikela, citat de news.ro.

”Pe 30 septembrie vom termina ceea ce am început (…): Tocmai am convocat o altă şedinţă extraordinară a Consiliului Miniştrilor Energiei pentru a discuta propunerile Comisiei” aşteptate în această săptămână, a postat pe Twitter ministrul ceh al Industriei şi Comerţului, Jozef Sikela, a cărui ţară deţine preşedinţia rotativă a Consiliului UE.