S-au înregistrat 13 voturi „pentru” şi trei „împotrivă”.

Comisia a adoptat luni o serie de amendamente la actul normativ, după ce Camera Deputaţilor, în calitate de prim for sesizat, a aprobat cu amendamente OUG 92/2018 pe data de 14 noiembrie.

Alte Articole

Codin Maticiuc a rămas fără telefon în autobuz! „Cumva ...

Sondaj – Peste 60% dintre români ar fi de acord cu introducerea ...

Lucian Bode, sesizare la nivelul Curții de Arbitraj PNL în ...

Printre amendamentele adoptate luni de Comisia specială se numără cel referitor la vechimea necesară de 15 ani judecătorilor sau procurorilor pentru promovarea în funcţia de procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Legea în vigoare prevede o vechime de 18 ani, iar Camera Deputaţilor a decis o vechime necesară de 10 de ani, aşa cum propusese şi Guvernul prin OUG 92/2018.

„Pentru a fi promovaţi în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorii trebuie să nu fi fost sancţionaţi disciplinar în ultimii trei ani, să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, cel puţin 15 ani vechime în funcţia de procuror sau judecător, cel puţin gradul profesional corespunzător parchetului de pe lângă curtea de apel şi să fi fost declaraţi admişi în urma unui concurs organizat de comisia constituită în acest scop. Judecătorii sau procurorii (…) care îşi încetează activitatea, din motive neimputabile, în vederea exercitării unei funcţii în cadrul unei instituţii sau autorităţi publice naţionale, a unui organism internaţional, a unei instituţii a UE sau a unei instituţii internaţionale, au dreptul să li se rezerve postul pentru o perioadă de maximum 6 ani. Postul astfel rezervat va fi ocupat din fondul de posturi bugetare neocupate al Ministerului Justiţiei”, stipulează amendamentul adoptat de Comisia specială.

Tot luni, Comisia parlamentară specială a adoptat un amendament referitor la detaşarea procurorilor.

„Procurorii care la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă sunt delegaţi sau detaşaţi în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, precum şi în cadrul celorlalte parchete îşi pot desfăşura în continuare activitatea în cadrul acestora, pe durata detaşării sau delegării, numai dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute de Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi al procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi Legea 304/2004 privind organizarea judiciară”, prevede articolul amendat.

Modificările adoptate de Camera Deputaţilor au fost păstrate în Comisia specială şi vor fi votate de plenul Senatului.

Potrivit celor adoptate de deputaţi, judecătorii şi procurorii vor putea fi eliberaţi din funcţie şi în cazul neîndeplinirii condiţiei privind buna reputaţie.

„Judecătorii şi procurorii sunt eliberaţi din funcţie în cazul neîndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 14 alin. (2) lit. a) şi e) ori a condiţiei privind buna reputaţie, dacă în acest ultim caz se apreciază că nu se impune menţinerea în funcţie”, prevede textul adoptat, la propunerea PSD.

A fost abrogată, la propunerea PSD, prevederea din Legea 303/2004 care se referă la auditarea sistemului de repartizare aleatorie a cauzelor pe completuri de judecată.

Textul abrogat prevedea că „sistemul de repartizare aleatorie a cauzelor pe completuri de judecată se auditează extern, la fiecare doi ani, sub conducerea Ministerului Justiţiei şi cu implicarea societăţii civile şi a organizaţiilor profesionale ale magistraţilor, iar concluziile auditului sunt publice”.

Totodată, a fost abrogată şi atribuţia Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de a propune Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii judecătorii care vor face parte din comisiile de concurs pentru promovarea în funcţia de judecător la ÎCCJ.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte are în structură direcţii şi secţii conduse de procurori-şefi, care pot fi ajutaţi de adjuncţi. În cadrul direcţiilor pot funcţiona secţii, servicii şi birouri, iar în cadrul secţiilor pot funcţiona servicii şi birouri conduse de procurori-şefi, prevede un alt text adoptat.

Procurorii din DIICOT şi DNA vor fi numiţi pe baza unui concurs, iar o condiţie este ca aceştia să nu fi fost sancţionaţi disciplinar în ultimii trei ani şi să aibă o vechime de cel puţin 10 ani.

Un nou articol introdus prevede că „ori de câte ori Codul de procedură penală sau alte legi speciale fac trimitere la „procurorul ierarhic superior” în cazul infracţiunilor de competenţa Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, prin acesta se înţelege procurorul-şef al secţiei, inclusiv în cazul soluţiilor dispuse anterior operaţionalizării acesteia”.

De asemenea, a fost decisă abrogarea, ca urmare a deciziei CCR, şi a prevederii care permitea continuarea detaşărilor pe perioada exercitării preşedinţiei rotative a Consiliului UE.

Textul abrogat din OUG 92/2018 stipula că „prevederile art. I pct. 97 şi 98 din Legea nr. 242/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, cu referire la art. 58 alin. (11) şi (12) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, intră în vigoare la data de 30 iunie 2019, data finalizării exercitării preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene de către România” – articol abrogat ca urmare a deciziei CCR.

Prevederea referitoare la pensionarea judecătorilor şi procurorilor nu a fost modificată. Potrivit OUG 92, pensionarea la 20 de ani vechime în magistratură a fost amânată până la 1 ianuarie 2020.

Preşedintele Comisiei parlamentare speciale pentru legile Justiţiei, Florin Iordache, a spus că aşteaptă din partea CSM o evaluare, până când proiectul ajunge în dezbaterea Senatului, care este for decizional.

Plenul Senatului se va pronunţa prin vot, în calitate de Cameră decizională, asupra raportului Comisiei speciale şi a OUG 92/2018.