Comisia juridică din Senat a respins cererea DNA de urmărire penală a fostului ministru PSD Florian Bodog

Au fost cinci voturi împotrivă, două pentru ridicarea imunităţii şi două abţineri.

Procurorul general interimar Bogdan Licu a transmis Senatului, la începutul lunii iulie, cererea DNA de ridicare a imunităţii fostului ministru al Sănătăţii Florian Bodog, cu privire la săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu şi fals intelectual, într-un dosar legat de modul în care acesta a angajat o consilieră în perioada mandatului său.

DNA cere ridicarea imunităţii lui Florian Bodog, fost ministru al Sănătăţii. Senatorul este acuzat că şi-a angajat fictiv o consilieră

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Dosarul are două volume cu 400 de file în total.

Alte articole

România s-a calificat în marea finală Eurovision 2026! Alexandra Căpitănescu a ridicat sala în picioare la Viena

Presa maghiară ne cântă prohodul. ”România, prima care a intrat în recesiune” / ”Inflația a luat-o razna”

DNA a transmis un comunicat de presă în care arată ca „desfăşoară o investigaţie care vizează suspiciuni de săvârşire a unor fapte asimilate infracţiunilor de corupţie privind împrejurarea ca un membru al Guvernului a făcut demersuri pentru ca o persoană angajată în funcţia de consilier personal să îşi încaseze drepturile salariale pe o perioada de 12 luni, fără să se fi prezentat la serviciu şi fără să fi prestat activităţile la care era obligată prin contractul individual de muncă şi fişa postului”.

Potrivit DNA, „în perioada februarie 2017 – ianuarie 2018 demnitarul (care în prezent nu mai ocupă funcţia de ministru), deşi cunoştea că persoana angajată în functia de consilier personal nu s-a prezentat la serviciu şi nu a prestat activităţile la care era obligată prin contractul individual de muncă şi fişa postului, ar fi atestat în mod nereal prezenţa acesteia la locul de muncă prin semnarea foilor colective de prezenţă şi nu a luat măsuri pentru sancţionarea disciplinară”.

Astfel, arată procurorii, consiliera ministrului de la acea dată ar fi obţinut drepturi salariale care nu i se cuveneau în cuantum de 77.985 de lei, suma ce ar reprezenta prejudiciu la bugetul ministerului respectiv.