Plenul Camerei Deputaților a adoptat luni, în calitate de for decizional, cu 174 de voturi ‘pentru’, 81 de voturi ‘contra’ și 16 abțineri, proiectul de lege privind pensiile de serviciu (denumite popular ‘pensii speciale’ sau ‘pensii nesimțite’). Legea merge spre promulgare la șeful statului și prevede că pensiile de serviciu vor fi impozitate suplimentar, în trepte, cu până la 20% pentru partea necontributivă.

Unul dintre articole stabileşte că judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională şi personalul juridic cu o vechime de cel puţin 25 de ani în funcţie se pot pensiona la împlinirea vârstei de 60 de ani cu o pensie de serviciu în cuantum de 80% din media indemnizaţiilor brute lunare şi a sporurilor avute în ultimele 48 luni de activitate.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

PSD detonează bomba în cazul lui Nicușor Dan. Ce legături ...

Mai greu în bucătărie, decât la Primărie! Cât de chinuitoare ...

Începând cu 1 ianuarie 2024 magistraţii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Curtea Constituţională şi personalul de specialitate juridică se pot pensiona şi beneficia de pensia de serviciu dacă îndeplinesc condiţia de vechime de minimum 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, precum şi condiţia de vârstă de minimum 47 de ani şi 4 luni. Această vârstă de pensionare creşte cu câte 4 luni în fiecare an calendaristic, până la atingerea vârstei de pensionare de 60 de ani prevăzută la art. 211 alin. (1) din Legea 303/2004.

Pensii speciale, supraimpozitare în trepte

De asemenea, în noua formă a textului de lege, pensiile de serviciu se impozitează astfel: pentru venitul lunar din pensii determinat ca urmare a aplicării principiului contributivităţii, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2000 de lei, se aplică o cotă de impunere de 10%.

Pentru componentă necontributivă se aplică progresiv următoarele cote de impunere:

i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net sau egală cu acesta;

ii) 15 %, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat;

iii) 20%, pentru partea ce depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat

Pentru venitul lunar din pensii care are doar componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică progresiv următoarele cote de impunere:

i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net sau egală cu acesta;

ii) 15 %, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat;

iii) 20%, pentru partea ce depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Extindere către toate categoriile profesionale

Persoanele care intră sub incidenţa anumitor legi şi îndeplinesc cerinţele legale pentru obţinerea unei pensii de serviciu pot solicita, până la data de 31 decembrie 2028, acordarea pensiei de serviciu conform reglementărilor.

„Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, cuantumul net al pensiilor de serviciu stabilite în baza Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România, Statutului funcţionarului public parlamentar, Legii 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României, Legii privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi şi Legii 223/2015 privind pensiile militare de stat, astfel cum au fost modificate şi completate prin prezenta lege, nu poate fi mai mare decât 100% din media venitului net corespunzător venitului brut care a constituit baza de calcul al pensiei de serviciu. Persoanele care, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, îndeplinesc cerinţele legale pentru obţinerea unei pensii de serviciu în baza reglementărilor din legile menţionate în vigoare, anterior modificărilor şi completărilor aduse acestora prin prezenta lege, pot solicita, până la data de 31 decembrie 2028, acordarea pensiei de serviciu conform reglementărilor respective”, prevede un alt amendament.

Dezbateri cu scandal la votul pe legea pensiilor speciale

Deputatul PNL Florin Roman i-a acuzat pe cei de la Opoziţie că sunt ”ipocriţi”. ”Vă întreb, nu aţi votat voi pensiile speciale la cei de la Consiliul Concurenţei, cei de la USR? Şi acum veniţi şi spuneţi că nu vreţi pensii speciale? Păi voi le-aţi votat”, a spus Roman.

”Nu fiţi ipocriţi, stimaţi colegi, pentru că sunteţi la fel de vinovaţi, voi, cei noi, ca şi cei pe care îi acuzaţi că sunt la fel de 30 de ani”, a completat el.

”Ceea ce au încercat azi cei de la USR, ca să înţeleagă toată lumea, pe tehnică legislativă, prin ceea ce au depus în comisii ei nu vor să se schimbe nimic, ei vor ca să rămână la fel, pentru că acele amendamente, dacă ar fi fost adoptate, am fi avut o lege neconstituţională şi concluzia este ăc nu s-ar fi schimbat nimic”, a spus el.

Florin Roman a mai spus că ”PSD şi PNL taie, pentru prima dată, din cuantumul pensiilor speciale”.

”Discutăm de 10% pe contributivitate, de 15% impozitare, de 20% şi aşa mai departe”, a spus Roman, arătând că ”niciodată în România, după adoptarea acestei legi, o pensie aflată în plată nu va mai depăşi salariul”.

”Este o dreptate pe care o facem pensionarilor de rând care au tot dreptul să se declare nemulţumiţi”, a spus el.

Preşedintele interimar al Camerei, social-democratul Alfred Simonis a spus că ”după intrarea în vigoare a acestei legi, vor fi mai puţin nesimţite aceste pensii”.

”E suficient? Răspunsul e nu, şi ăsta este adevărul. E uşor să tai complet pensiile speciale din România, aşa cum am făcut cu pensiile parlamentarilor. Astăzi, în plată, foştii parlamentari nu mai au pensii speciale”, a arătat Simonis, precizând că nu e uşor să tai toate pensiile speciale.

Alfred Simonis s-a adresat celor de la USR:  ”Anul acela, cât aţi fost la guvernare şi aţi condus Ministerul Justiţiei, niciunul din dvs nu a protestat în faţa Ministerului Justiţiei sau în Parlament, cu pancarte, în care să scrie cât de mult şi cât de repede trebuie tăiate pensiile speciale”, a spus Simonis.

Social-democratul a arătat că ”avem un jalon în PNRR, o reformă de care depind 2,8 miliarde de euro”.

”Cu această lege, care respectă, pe de o parte, şi deciziile CCR pentru că noi nu putem să hotărâm acum că îi omorâm pe toţi, tăiem totul. Mâine, legea va fi neconstituţională şi pe cale de consecinţă, pierdem 2,8 miliarde de euro. Nu asta este soluţia. Această lege respectă şi solicitările Comisiei Europene, şi deciziile CCR şi ne va face să luăm cei 2,8 miliarde de euro atât de necesari pentru România. E atât de simplu”, a mai afirmat în plen preşedintele interimar al Camerei.

Liderul AUR, George Simion, a declarat în plen că şi AUR va vota împotriva acestei forme a legii care ”taie doar undeva la 10% din cuantumul pensiilor speciale”.

”O să aşteptăm şi vom cere supunerea la vot a amendamentelor noastre care au fost respinse în comisii. Colegii noştri au votat la Senat în speranţa că orice tăiere din pensiile speciale este bună, dar forma asta este inacceptabilă şi AUR se opune acestei forme prin care vă faceţi că faceţi. Nu tăiaţi nicio pensie specială şi, mai rău, puneţi categorii întregi sociale în tagma jefuitorilor”, a spus Simion.

Liderul AUR a arătat că nu sunt tăiate pensiile nesimţite de 7.000, 8.000, 10.000 de euro. ”Asta trebuia să faceţi dacă voiaţi să vă luaţi rolul în serios”, a mai spus George Simion.

Deputatul UDMR Miklos Zoltan de la UDMR a afirmat la rândul lui că proiectul de lege nu oferă soluţii la inechităţile sociale, la deficitele bugetare şi la lipsa de încredere a cetăţenilor în stat.

”Problema pensiilor de serviciu, a pensiilor speciale, pentru UDMR a fost de foarte multă vreme una de echitate socială (..) contributvitatea fiind singurul criteriul acceptabil în stabilirea cuantumului acestei forme de asigurare pentru bătrâneţe”, a spus deputatul UDMR.

Miklos Zoltan a precizat că soluţia găsită cu impozitarea veniturilor suplimentare, pe partea necontributivă, este ridicolă, iar UDMR a propus o impozitare drastică a tuturor veniturilor care depăşesc indemnizaţia preşedintelui.

”Impozitarea actuală abia dacă zgârie sumele mari. La o pensie de 22.000 de lei, impozitul plătit în plus va fi de circa 1.600 de lei. Cam ce credeţi că rezolvă un astfel de impozit?”, a mai spus deputatul UDMR.

Şi deputatul Forţa Dreptei Violeta Alexandru a spus în plen că ”este trist pentru România că o coaliţie care are toată puterea să facă treabă şi să arate românilor ăc s-a terminat cu privilegiile, îşi bate joc de oricine munceşte sau a muncit în această ţară”.

Ştirea iniţială. Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru constituţionalitate a Camerei Deputaţilor au supus spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei raportul comun de admitere a Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, conform raportului la proiectul de lege.

Toate amendamentel USR la proiectul de lege privind pensiile speciale au fost respinse în şedinţa de luni comisiilor de specialitate a Camerei Deputaţilor.

Citește și: Marcel Ciolacu declară război pensiilor speciale: „S-a încheiat acea anomalie în care câștigai mai mult la pensie decât în activitate”

Raportul de admitere la proiectul de lege privind pensiile speciale a fost adoptat cu 39 de voturi „pentru”, 10 „împotrivă” şi o abţinere.

„Judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, precum şi personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1), cu o vechime de cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, se pot pensiona la împlinirea vârstei de 60 de ani şi pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării”, arată amendamentul la raportul favorabil adoptat de comisiile de specialitate ale Camerei.

Citește și: Nicolae Ciucă anunţă că legea pensiilor speciale va fi gata în două săptămâni: „Ne asumăm politic această soluţie. Trebuie să beneficiem de plăţile din cererea de plată numărul 3”

În forma adoptată de Senat, acest articol spunea „ (…) a sporurilor avute din ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării” şi nu „a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării”, cum este forma adoptată, luni, de comisiile de specialitate ale Camere.

Conform amendamentului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie asumat de către grupurile PSD şi PNL ale Camerei, „Prin derogare de la prevederile art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, pentru judecătorul, procurorul, judecătorul de la Curtea Constituţională, magistratul-asistent de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională sau personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1) din aceeaşi lege, aflat în funcţie la data intrării în vigoare a prezentei legi, la calculul vechimii de cel puţin 25 de ani se poate lua în considerare, eşalonat, în funcţie de anul pensionării, şi o perioadă maximă de 5 ani în care judecătorul, procurorul sau magistratul-asistent ori personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin.(1) din aceeaşi lege, a îndeplinit funcţiile de judecător financiar, procuror financiar sau consilier de conturi la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi, avocat, notar, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, grefier cu studii superioare juridice, consilier juridic sau jurisconsult, după cum urmează:

a) în perioada 1 ianuarie 2024 – 31 decembrie 2031, poate fi valorificată o vechime de cel mult 5 ani în aceste funcţii;

b) în perioada 1 ianuarie 2032 – 31 decembrie 2039 poate fi valorificată o vechime de cel mult 4 ani în aceste funcţii;

c) în perioada 1 ianuarie 2040 – 31 decembrie 2047 poate fi valorificată o vechime de cel mult 3 ani în aceste funcţii;

d) în perioada 1 ianuarie 2048 – 31 decembrie 2054 poate fi valorificată o vechime de cel mult 2 ani în aceste funcţii;

e) în perioada 1 ianuarie 2055 – 31 decembrie 2061 poate fi valorificată o vechime de cel mult un an în aceste funcţii”.

De asemenea, „pentru judecători, procurori, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională şi personalul de specialitate juridică prevăzut la art.221 alin. (1) din Legea nr.303/2022, care beneficiază de pensii de serviciu stabilite în baza unor decizii de pensionare emise până la data intrării în vigoare a prezentei legi sau care îndeplinesc condiţiile de pensionare până la data intrării în vigoare a prezentei legi, pentru fiecare an care depăşeşte vechimea de 25 de ani necesară pentru obţinerea pensiei de serviciu, cuantumul net al pensiei de serviciu se majorează cu câte 1%”, arată amendamentul Ministerul Finanţelor asumat de către grupurile deputaţilor PSD şi PNL în raportul de admitere la proiectul de lege.

Totodată, „persoanele prevăzute la art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, cărora le-au fost emise decizii de pensionare până la data intrării în vigoare a prezentei legi se consideră că îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru a beneficia de pensia de serviciu în cuantumul stabilit prin aceste decizii potrivit reglementărilor anterioare intrării in vigoare a prezentei legi”, conform amendamentului admis la raportul favorabil adoptat de comisiile de specialitate ale Camere.

O altă clarificare adusă de Ministerul Justiţiei la proiectul de lege şi asumată de PSD ş PNL prevede că: „Începând cu data de 1 ianuarie 2024, prin derogare de la prevederile art. 211 alin. (1) din Legea nr.303/2022, cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, precum şi personalul de specialitate juridică prevăzut la art.221 alin.(1) din aceeaşi lege, se pot pensiona şi pot beneficia de pensia de serviciu dacă îndeplinesc condiţia de vechime de minimum 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, precum şi condiţia de vârstă de cel puţin 47 de ani şi 4 luni. Această vârstă de pensionare creşte cu câte 4 luni în fiecare an calendaristic, până la atingerea vârstei de pensionare de 60 de ani prevăzute la art. 211 alin (1) din Legea nr. 303/2022, cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege. La calculul acestei vechimi se aplică în mod corespunzător dispoziţiile art. II.”.

Alte completări ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiei şi ale Ministerului Justiţiei asumate de grupurile deputaţilor PSD şi PNL prevăd următoarele:

„Art.V. – Prin derogare de la prevederile art. 213 alin. (2) din Legea nr.303/2022, cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, pentru persoanele care au decizii de pensionare sau îndeplinesc condiţiile de pensionare până la data de 1 ianuarie 2024, precum şi pentru persoanele în funcţie la data intrării în vigoare a prezentei legi, pensiile de serviciu, inclusiv pensia de invaliditate şi pensia de urmaş, se actualizează procentual ori de câte ori se majorează indemnizaţia de încadrare brută lunară pentru judecătorii sau procurorii în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad profesional. Actualizarea se realizează prin aplicarea, asupra cuantumului pensiei, a procentului de majorare a indemnizaţiei de încadrare brute lunare pentru judecătorii sau procurorii în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad profesional. Cuantumul net al pensiei de serviciu actualizate nu poate depăşi 100% din venitul net, la data actualizării, al unui judecător sau procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad profesional, cu excepţia pensiilor de serviciu ale persoanelor prevăzute la art. III alin. (2) şi (3). Data actualizării, procentul de majorare a indemnizaţiei de încadrare brute lunare şi, după caz, venitul net la data actualizării al unui judecător sau procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad profesional, se comunică Casei Naţionale de Pensii Publice sau casei de pensii teritoriale ori sectoriale competente de către ordonatorii principali de credite implicaţi.”

Reprezrntanţii ÎCCJ şi ai Ministerul Justiţiei motivează că modificarea de mai sunt este necesară „pentru corelare cu art. III alin. (2) şi (3) şi cu restul proiectului care, în acord cu Decizia nr. 467/2023 a CCR, menţine regimul actual de reglementare pentru deciziile de pensionare eliberate până la data intrării în vigoare a legii, indiferent dacă sunt puse în plată sau nu.

O altă clarificare adusă de Ministerul Justiţiei asumată de grupurile PSD şi PNL prevede că; „Pentru personalul prevăzut la art. 3 alin. (2) care se referă la „corpul grefierilor este alcătuit din grefieri cu studii superioare şi grefieri cu studii medii”şi „art. 31 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi pentru tehnicienii criminalişti din cadrul parchetelor, care beneficiază de pensii de serviciu stabilite în baza unor decizii de pensionare emise până la data intrării în vigoare a prezentei legi sau care îndeplinesc condiţiile de pensionare până la data intrării în vigoare a prezentei legi, pentru fiecare an care depăşeşte, la data intrării în vigoare a prezentei legi, vechimea de 25 de ani necesară pentru obţinerea pensiei de serviciu, cuantumul net al pensiei de serviciu se majorează cu câte 1%”.

O altă clarificare adusă de către Ministerul Finanţelor asumată doar de grupul PSD, nu şi cel al PNL, de această dată, la capitolul care spune cum e determinat impozitul lunar pentru fiecare plătitor de venit din pensii introduce sintagma „sau egală cu acesta”, în cazul venitului lunar din pensii care are atât componentă contributivă, cât şi componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, pentru partea contributivă se aplică dispoziţiile lit. a), respectiv o cotă de impunere de 10%, iar pentru partea necontributivă care este aplicată progresiv cu cota de impunere de „15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau egală cu acesta”.

De asemenea aceeaşi singtamă „sau egală cu acesta” este introdusă şi pentru venitul lunar din pensii care are doar componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică progresiv cu cota de impunere „15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau egală cu acesta”.

Astfel acest articol arată acum în raportul de admitere la proiectul de lege privind pensiile speciale emis de către comisiile de specialitate ale Camerei după cum urmează.

„Impozitul lunar se determină de fiecare plătitor de venit din pensii astfel:

a) pentru venitul lunar din pensii determinat ca urmare a aplicării principiului contributivităţii, indiferent de nivelul acestuia, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică o cotă de impunere de 10%;

b) pentru venitul lunar din pensii care are atât componentă contributivă, cât şi componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, pentru partea contributivă se aplică dispoziţiile lit. a), respectiv o cotă de impunere de 10%, iar pentru partea necontributivă se aplică progresiv următoarele cote de impunere:

i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net sau egală cu acesta;

ii) 15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau egală cu acesta;

c) pentru venitul lunar din pensii care are doar componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică progresiv următoarele cote de impunere:

i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net sau egală cu acesta;

ii) 15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau egală cu acesta;

iii) 20%, pentru partea ce depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Camera Deputaţilor urmează să adopte, în plenul de luni, de la ora 17.00, raportul de admitere la proiectul de lege privind pensiile de serviciu, în calitate de for decizional.