Companiile din România suferă în urma ultimelor măsuri luate de ANAF. Ce se întâmplă de fapt în România

„Autorităţile fiscale au impus în ultimii ani mai multe măsuri pentru a reduce frauda şi evaziunea fiscală, cel mai recent exemplu fiind split TVA, adoptat în ciuda dezavantajelor evidente şi a lipsei de garanţii că va reduce frauda. Pentru majoritatea contribuabililor oneşti, aceste decizii au mărit costurile şi au necesitat alocarea suplimentară de resurse pentru a îndeplini cerinţele legale. În acelaşi timp, ei nu au observat o scădere dramatică a fraudei astfel încât efortul lor să fie compensat printr-o ameliorare a mediului economic. Prin urmare, nu ne surprinde, deşi la prima vedere pare paradoxal, că societăţile au ajuns să considere că cel mai mare impact al fraudei de TVA resimţit în activitatea lor este indus de măsurile legislative şi administrative ale autorităţilor luate tocmai cu scopul de a combate fenomenul şi, implicit, de a sprijini contribuabilii corecţi”, declară Daniel Anghel, Partener şi Lider al departamentului de taxe şi consultanţă juridică, PwC România.

Sondajul iniţiat de PwC România şi-a propus să surprindă percepţia companiilor asupra fenomenului de fraudă, întrebările fiind referitoare la consecinţele fraudei de TVA asupra activităţii lor, impactul achiziţiilor sau livrărilor cu un partener dovedit ulterior fraudulos, măsurile întreprinse dacă apar indicii sau modul în care fac verificări preventive.

Întrebaţi ‘Cum percep că afectează frauda de TVA activitatea companiei?’, reprezentanţii companiilor au răspuns astfel: 55% au considerat că măsurile legislative fiscale impuse pentru a ţinti metodele de fraudare afectează mai mult societăţile de bună credinţă decât pe cele frauduloase pentru că le cresc costurile de conformare; 52% au indicat controalele fiscale încrucişate întrucât generează consum suplimentar de resurse din partea companiilor; 50% au apreciat că frauda conduce la concurenţă neloială care are efect asupra integrităţii şi bunei funcţionări a pieţei.

Alte implicaţii menţionate au fost lipsa predictibilităţii fiscale (49%), denaturarea preţurilor de pe piaţă (47%) sau costurile neprevăzute cu TVA (39%).

Alte articole

ANAF ia în vizor evazioniștii, se taie capete. Inspectorii fiscali promit să ia românii la puricat pentru combaterea evaziunii fiscale

Apartament de două camere în centrul istoric, scos la vânzare de ANAF. Preţul este un adevărat chilipir!

‘Autorităţile s-au concentrat mai mult asupra prevederilor legislative şi procedurale, în ultimii ani, în timp ce reforma şi digitalizarea administraţiei fiscale au încetinit, proiectul de modernizare a acesteia cu Banca Mondială fiind recent anulat. Ar trebui, totuşi, să înţelegem că frauda nu poate fi redusă doar prin măsuri legislative şi că, din acest motiv, aşa cum arată şi sondajul nostru, se tinde către un exces de reglementare care sporeşte povara de conformare. Reforma şi digitalizarea administraţiei fiscale, în schimb, sprijină atât contribuabilii corecţi, cât şi autorităţile să identifice mai rapid, mai eficient şi mai puţin costisitor zonele de neconformare, evaziune şi fraudă fiscală şi, din acest motiv, ar trebui să fie prioritare’, spune Daniel Anghel.

Potrivit studiului, companiile pot ajunge să fie implicate în fraudă ca urmare a relaţiilor cu parteneri frauduloşi cărora nu le cunosc intenţiile. Întrebaţi ce implicaţii fiscale consideră că ar fi în acest caz pentru companie, 92% dintre respondenţi au indicat refuzul dreptului de deducere a TVA şi a cheltuielilor; 70% investigaţiile fiscale, 60% respingerea dreptului de aplicare a scutirii de TVA, 38% iniţierea de cercetări penale pentru atragerea răspunderii personale a administratorilor, 37% vizarea ca terţ poprit, 27% iniţierea de măsuri asiguratorii şi 23% confiscarea veniturilor.

De altfel, 75% dintre respondenţi au arătat că au fost supuşi controalelor inopinate ale Antifraudei fiscale pentru verificarea unor aspecte ce ţin de furnizori sau clienţi specifici, confirmând, astfel, că relaţiile cu parteneri frauduloşi sunt primele vizate de autorităţi. În acelaşi timp, 44% au arătat că aceste controale au fost tematice, 38% pentru produse accizabile sau 6% pentru casele de marcat.

Totuşi, 98% dintre respondenţi au precizat că nu au fost implicaţi involuntar în scheme de fraudare, dar 20% au menţionat că ştiu alte companii în astfel de situaţii. Pentru a evita riscul, companiile trebuie să întreprindă verificări, chiar dacă legislaţia nu prevede concret astfel de măsuri. Respondenţii au indicat că iniţiază demersuri astfel: 78% dacă observă condiţii de plată neobişnuite, 70% dacă preţul este semnificativ mai mic decât preţul pieţei, 70% dacă află informaţii publice negative, 53% dacă lipsesc detalii logistice sau condiţii de livrare specifice, 32% dacă partenerul avea un alt obiect de activitate sau era nou pe piaţă şi 23% dacă era o cantitate de bunuri oferite neobişnuit de mare.

La întrebarea ce măsuri aţi luat atunci când aţi avut suspiciuni privind activitatea unui partener, 62% dintre respondenţi au precizat că au încetat relaţia comercială, respectiv au demarat o investigaţie amănunţită, 58% au impus măsuri contractuale preventive/garanţii şi 8% au notificat autorităţile, precum şi alte companii.

În acest context, reţeaua PwC a dezvoltat la nivelul Europei Centrale şi de Est două instrumente informatice unice de detectare a fraudelor în domeniul TVA: VAT Fraud Tracker şi Fraud Assessment Intelligence Tool – FAIT. VAT Fraud Tracker monitorizează mişcarea bunurilor în interiorul UE, utilizând date statistice şi indicând în mod automat fluxurile de bunuri între ţări care prezintă caracteristici ale fraudei TVA transfrontaliere. FAIT este un instrument automat pentru verificarea extinsă a partenerilor de afaceri în ceea ce priveşte riscurile fiscale, reputaţionale şi operaţionale.

Conform comunicatului, frauda de TVA este, alături de evaziunea fiscală, insolvenţe, faliment, erori administrative etc, principala cauză a pierderilor de venituri la bugetele naţionale. Comisia Europeană (CE) calculează anual diferenţa dintre suma încasată de buget din TVA şi cea care ar trebui să fie încasată dacă s-ar fi plătit corect toate taxele (cunoscută ca TVA gap). În fiecare an, România se plasează pe primul loc al clasamentului CE, cu cel mai mare deficit de încasare a TVA din UE, estimat la 6 miliarde de euro şi, implicit, cu cea mai mare fraudă de TVA.

În cadrul sondajului PwC referitor la ‘Consecinţele fraudei în materie de TVA’ au participat 60 de respondenţi din companii din diverse domenii: retail, industria auto, servicii financiare, producţie industrială, industria farmaceutică, servicii IT, activităţi imobiliare, industria energetică, industria petrolului şi gazelor. Scopul sondajului a fost de a identifica atât modul în care companiile resimt efectele fraudei în materie de TVA, precum şi cel în care îşi selectează partenerii de afaceri pentru a evita implicarea involuntară în fraudă.