Componenţa viitorului Parlament: USL ia încă şapte mandate după redistribuire

În urma numărătorii paralele, Uniunea Social Liberală a mai câştigat încă şapte mandate în Legislativ, ajungând la un rezultat impresionant. Găsim nume grele în Legislativ. Crin Antonescu, la al şaselea mandat, Victor Ponta, care a fost ales în Gorj cu peste 60%, Liviu Dragnea, Kelemen Hunor, care a strâns aproape 80% din voturile electoratului.

RomaniaTV.net
11 dec. 2012, 09:11
Componenţa viitorului Parlament: USL ia încă şapte mandate după redistribuire

Potrivit numărătorii paralele a USL, după redistribuire, în viitorul Parlament Uniunea Social Democrată va avea 389 de mandate, ARD va avea 80 de mandate, PP-DD 68 de mandate, UDMR 27 de mandate. 

În urma centralizării datelor din 18.681 de secţii de votare, reprezentând 99,56%, Biroul Electoral Central a anunţat la ora 18.00 că USL a obţinut 60.07% la Senatului şi 58,61% la Camera Deputaţilor.

Conform BEC, ARD a obţinut 16,52% din voturi la Camera Depuaţilor şi 16,72% la Senat. Pe locul trei, PP-DD a obţinut 13.98% din voturi pentru Camera Deputaţilor, iar la Senat au luat 14,63%.

UDMR a obţinut 5,15% din voturi pentru Camera Deputaţilor şi 5,25% pentru Senat, după centralizarea datelor din 99,56% din secţiile de votare.

REZULTATE ALEGERI PARLAMENTARE 2012. Vezi cine sunt noii parlamentari ai României

Senatorii şi deputaţi aleşi duminică se pot întruni la Parlament cel mai devreme în 20 decembrie, întrucât mandatul actualului Legislativ se încheie în 19 decembrie, însă până atunci poate fi desemnat premierul care să finalizeze şi echipa şi programul de guvernare.

Conform prevederilor constituţionale, „Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani”, iar alegerile pentru noul Parlament nu pot avea loc mai târziu de trei luni de la expirarea mandatului Legislativului.

Legea fundamentală prevede şi condiţiile excepţionale în care se poate prelungi mandatul Parlamentului. Reducerea acestuia nu se poate realiza însă decât în cazul dizolvării Legislativului de către şeful statului, ceea ce duce la alegerile anticipate, nefiind o situaţie în care să ne găsim la acest moment.

Mandatul de 4 ani al actualilor parlamentari curge de la momentul depunerii jurământului, care a avut loc în 19 decembrie 2008. Prin urmare, aceştia îşi vor încheia mandatul în 19 decembrie 2012 şi abia apoi se pot întruni noii aleşi. Dacă noul Parlament s-ar întruni înainte de această dată, reducând astfel mandatul vechiului Legislativ, există riscul de a fi sesizată Curtea Constituţională.

Constituţia stabileşte, de asemenea, că „Parlamentul nou ales se întruneşte, la convocarea Preşedintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri”. Acesta este, de altfel, şi motivul pentru care alegerile parlamentare din acest an nu puteau avea loc mai devreme de 1 decembrie. Dacă alegerile ar fi avut loc mai repede, termenul de 20 de zile pentru întrunirea noului Parlament ar fi expirat înainte de 19 decembrie, când se încheie mandatul Legislativului ales în 2008.

În aceste condiţii, parlamentarii aleşi la alegerile de duminică se vor putea întruni cel mai devreme în 20 decembrie, când lucrările vor fi conduse de către decanii de vârstă. Pentru preluarea mandatului mai sunt de parcurs câţiva paşi procedurali pentru validare, care se realizează în Parlament şi care pot fi acceleraţi, prin voinţa aleşilor, aşa cum s-a întâmplat şi în 2008. Este vorba despre constituirea comisiei de validare a mandatelor, formată din 15 parlamentari, care se pronunţă prin votul majorităţii membrilor săi asupra propunerilor referitoare la validarea sau invalidarea alegerii parlamentarilor, precum şi asupra contestaţiilor formulate de cetăţeni români cu drept de vot. Comisia de validare poate propune invalidarea alegerii unui senator sau deputat în cazul în care constată că alegerea acestuia s-a făcut prin încălcarea dispoziţiilor legii electorale privind candidatura sau obţinerea mandatului, sau în situaţii de fraudă dovedită sau recunoscută. Raportul comisiei de validare se spune votului plenului, care trebuie să întrunească votul majorităţii membrilor Camerei respective.

Ulterior, parlamentarii a căror alegere a fost validată depun jurământul de credinţă faţă de ţară şi popor. Refuzul de a depune jurământul atrage pierderea mandatului.

Senatul şi Camera Deputaţilor sunt legal constituite după validarea mandatelor a trei pătrimi din numărul total de senatori şi deputaţi.

Abia după depunerea jurământului, dată de la care începe mandatul Senatului şi Camerei Deputaţilor nou alese, premierul desemnat poate trimite Parlamentului programul de guvernare şi nominalizările pentru echipa guvernamentală, în vederea învestirii.