Comportamentul complex al balenelor este legat de mărimea creierului

„Societățile delfinilor și balenelor sunt cel puțin la fel de complexe precum cele pe care le-am observat la primate”, a declarat biologul Susanne Shultz, din cadrul Universității Manchester, din Marea Britanie.

„Sunt foarte jucăuși, învață unul de la altul, au o comunicare complexă. O problemă în a înțelege cât de deștepți sunt de fapt este aceea că este foarte dificil să-i vedem și să le înțelegem lumea marină în care trăiesc. De aceea, percepem doar crâmpeie din ceea ce sunt capabili să facă”, a adăugat ea.

Cercetătorii au creat o bază de date comprehensivă cu mărimea creierului, structurile sociale și comportamentul cultural la speciile de cetacee. Grupul speciilor cu cea mai mare mărime a creierului relativ la corp este dominat de orcă, „falsa orcă” cu un aspect similar Pseudorca crassidens și balena pilot, a spus Shultz.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Orcile au preferințe alimentare, au femele care conduc grupul și îi învață pe ceilalți membri ai grupului și cooperează pentru a vâna”, a mai spus Shultz.

Alte articole

Meseria practicată doar de patru persoane din România. Monica Bogdan povestește cum a ajuns instructor de delfini: „Unora le place să fie mângâiați și alintați, alții n-au stare”

VIDEO Delfinii fac spectacol în Delta Dunării. De ce au migrat din Marea Neagră

În termeni de preferințe alimentare, unele populații de orci preferă somonul, în timp ce altele se hrănesc în primul rând cu foci, balene sau rechini, în funcție de cultura grupului din care fac parte.

Alte cetacee cu creierul mare demonstrează și ele un comportament sofisticat.

Femelele de cașalot organizează responsabilități de protecție a puilor desemnând în acest sens o membră a grupului, în timp ce celelalte pleacă să vâneze la mare adâncime. Sunetele distincte folosite de cașaloți pentru a comunica diferă în funcție de locul în care trăiesc, la fel ca și în cazul dialectelor regionale în limbajul uman.

Delfinii folosesc bureți de mare ca intrumente pentru a-și proteja botul când caută mâncare și trăiesc în comunități structurate.

Unele dintre cele mai mari cetacee — precum balena albastră, balena cu înotătoare dorsală și balena cu cocoașă care se hrănesc în principal cu krilli și în mai mică măsură cu pește sau caracatițe — se află la celălalt capăt al scării mărimii creierului. Balenele din aceste specii duc în mare parte vieți solitare, adunându-se laolaltă doar pentru împerechere sau în apropierea unor surse bogate de hrană.

Studiul a fost publicat în revista Nature Ecology&Evolution, notează Reuters.