CONAF: Aproximativ 270.000 de firme din Bucureşti – Ilfov ar putea beneficia de fonduri europene

Deși România a înregistrat cea mai semnificativă expansiune anuală din UE în perioada ianuarie-martie 2020 (2,7%), în ciuda declinului economic din întreaga Europă, tendința la nivel mondial este una de scădere, iar menținerea unei traiectorii pozitive constă în capacitatea statelor de a se adapta noilor condiții, într-o economie aflată sub semnul unei puternice scăderi și a unei pandemii care a afectat întreaga lume.

Guvernele caută soluții pentru a stopa declinul, în timp ce mediul privat încearcă pe cât posibil să se adapteze unei noi economii.

Economia României, în ciuda datelor statistice preliminare prezentate, suferă de pe urma pandemiei de COVID-19, datele indică afaceri închise, mai mulți șomeri și sectoare întregi aflate la cota de avarie.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Unul dintre principalele instrumente care pot susține creșterea economică în România, îl reprezintă fondurile europene. Deși în prezent, sunt discuții aplicate la Bruxelles privind fondurile ce vor fi alocate pentru stimularea economică a zonei euro și lupta împotriva pandemiei, autoritățile au la îndemână cea mai simplă pârghie – absorbția fondurilor europene și relansarea afacerilor care par a fi fără viitor economic.

Alte articole

CONAF: Protecția juridică nu poate deveni pretext pentru noi obligații impuse antreprenorilor

O nouă variantă de COVID-19 a apărut în Europa. Care sunt simptomele

Zona metropolitană, București-Ilfov, unde sunt înregistrate oficial circa 270.000 de firme dintr-un total de peste 990.000 la nivel național, nu poate beneficia în prezent de fonduri europene.

La jumătatea anului trecut, cifrele centralizate arătau că Ilfov, Bucureşti, Constanţa, Cluj şi Bihor se aflau în vârful clasamentului zonelor care au atras cele mai multe fonduri europene în actualul exerciţiu financiar (2014-2020), datele fiind furnizate de Ministerul Fondurilor Europene (MFE).

Vorbim de proiecte care sunt realizate atât de autorităţile publice, cât şi de companii, ONG-uri, instituții de învățământ. 

Prin prisma acestei centralizări, Bucureștiul și Ilfovul sunt excluse de la zonele de investiție ale majorității axelor de finanțare, MFE considerând că acestea sunt acum zone cu o absorbție foarte bună și evaluând necesitatea de finanțare către celelalte regiuni mai puțin dezvoltate.

Cristina Chiriac, președintele CONAF declară: „În situația în care ne aflăm în prezent, când fiecare euro contează, când afacerile din zona București – Ilfov au fost afectate în urma pandemiei de COVID-19 mult mai tare decât în alte zone din țară, este impetuos necesar ca Ministerul Fondurilor Europene să regândească abordarea anterioară. Cred că firmele din zona metropolitană au dat dovadă de maturitate și au reușit, majoritatea, să facă față crizei COVID-19. Stimularea lor, printr-un acces echitabil la aplicații pe fonduri europene, ar ajuta deopotrivă antreprenorii și economia să își revină mult mai rapid”.

Anul trecut România a atras cu puțin peste 30% din fondurile europene alocate. Ca urmare, pentru a stimula creșterea procentului de absorbție, CONAF crede că singura soluție este ca firmele din București-Ilfov, care reprezintă o treime din totalul companiilor din România, să aibă acces la acest tip de finanțare.

Președintele CONAF concluzionează: “Aproximativ 270.000 de companii ar putea beneficia de finanțare prin fonduri europene. Dacă măcar jumatate din acestea ar depune proiecte eligibile, rata de absorbție va crește și astfel România, pe lângă expansiunea economică la nivel național, va putea beneficia de fonduri europene în cuantum crescut pentru exercițiul financiar următor și ar conduce implicit la reinserția persoanelor aflate în șomaj tehnic, de exemplu, și revigorarea segmentelor economice grav afectate de pandemie.

Mai mult, adoptarea acestei măsuri ar putea fi un scut pentru o eventuală replică a pandemiei, în toamna acestui an. Este știut faptul că, alocarea viitoare se face pe baza realizărilor din exercițiile financiare anterioare. Interesul nostru ca stat membru, este să stimulăm inițiativele private, să creăm un parteneriat public-privat solid, pentru ca astfel, să putem să atragem cât mai mulți bani pentru România.”

Avem un exercițiu financiar nou, cu sume considerabile, dar care presupune o reformă structurală atât la nivelul părții publice cât mai ales la nivelul mediului de afaceri, care trebuie să își regândească modelul de business, calibrându-se spre procese inovative. Astfel, cu cât mai multe firme au acces echitabil la finanțare europeană, cu atât România va ieși câștigătoare din această criză financiară care începe să se resimtă în toate statele lumii.

Datele publicate pe site-ul ONRC relevă faptul că în perioada ianuarie-martie 2020 au fost dizolvate peste 7700 de companii, iar Bucureștiul și Ilfovul dețin peste 20% din totalul acestora, situându-se astfel în top. Același lucru se poate observa și în cazul suspendărilor și radierilor.