Concedieri masive în mandatul Bolojan: 12.000 de români au rămas fără loc de muncă şi urmează disponibilizări în cascadă

Austeritate nu iartă niciun domeniu pentru că, în spatele cifrelor reci cu deficit diminuat, stau concedieri şi tăieri de salarii şi bonusuri. După cel mai greu an pentru români, aproape 12.000 de oameni au rămăs fără locuri de muncă. Asta după ce Guvernul a luat măsuri dure de austeritate. Cele mai afectate domenii au fost cel auto, urmând trendul european, şi industria prelucrătoare. Chiar și industria IT, considerată una dintre cele mai sigure, a înregistrat sute de concedieri în 2025, influenţa AI fiind tot mai mare în acest domeniu

Bilanțul concedierilor pe anul trecut arată că aproape 24.000 de angajați au fost vizați de aceste restructurări colective. Vorbim despre o creștere cu mai bine de 50% față de anul anterior. Într-un final, aproape 12.000 de persoane au ajuns să își piardă locurile de muncă doar în urma acestor concedieri colective, o creștere de 20% față de anul 2024.

Concedieri 2026. Creşte numărul şomerilor, o mare companie din România dă afară masiv la început de an

La nivel național, există cerere de forță de muncă din partea angajatorilor, la data de 20 ianuarie 2025 fiind disponibile 31.959 de locuri de muncă vacante pentru diverse ocupații. Astfel, persoanele disponibilizate au posibilitatea de a se reintegra pe piața forței de muncă, transmit autoritățile.

Alte articole

Armata întoarce „armele” împotriva lui Bolojan din cauza pensiilor. Şeful Statului Major al Apărării, generalul Vlad: „Nu este ok”.

Ce români sunt dați afară și de unde se taie prin Pachetul trei de măsuri fiscale pe care guvernul Ilie Bolojan ar urma să își asume răspunderea

În ce județe au fost cele mai multe concedieri

În mai mult de 30 de județe din întreaga țară au avut loc astfel de restructurări colective. Bucureștiul se află în top, cu mai bine de 3.000 de angajați concediați. Asta și pentru că aici există cea mai mare concentrare a forței de muncă, însă se conturează o tendință și în vestul țării. Sunt județe din această zonă care se află în top, precum Arad sau Timiș.

București – 3.164
Timiș – 782
Arad – 779
Caraș-Severin – 692
Prahova – 542
Mehedinți – 500
Sibiu – 485
Maramureș – 479
Brașov – 460
Gorj – 424

Domeniile cele mai afectate

De asemenea, dacă vorbim despre domenii, cei mai mulți angajați concediați au fost din producție și din fabrici. Totuși, au existat concedieri și în comerț, administrație publică sau în producția de mobilier. În București se remarcă și alte domenii, precum sectorul financiar-bancar sau chiar cel IT, considerat până acum printre cele mai sigure. Câteva sute de persoane au fost concediate și din aceste domenii.

Fabricarea autovehiculelor de transport – 2.300
Fabricarea altor mijloace de transport – 1.700
Industria prelucrătoare (alte ramuri) – 1.200
Transporturi terestre și prin conducte – 950
Comerț cu amănuntul – 820
Comerț cu ridicata – 760
Construcții de clădiri – 620
Administrație publică și apărare – 540
Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte – 510
Fabricarea mobilei – 430

Concedieri în Capitală pe domenii

În Capitală, în anul 2025 au fost concediați 3.164 de angajați, cel mai afectat domeniu fiind cel financiar.

Intermedieri financiare – 346
Activități de servicii în tehnologia informației – 323
Transporturi terestre, transporturi prin conducte – 267
Fabricarea autovehiculelor de transport – 253
Repararea, întreținerea și instalarea mașinilor și echipamentelor – 256
Activități de secretariat – 203
Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte – 228
Administrație publică și apărare – 155
Tăbăcirea și finisarea pieilor – 152
Colectarea, tratarea și eliminarea deșeurilor – 139
Transporturi aeriene – 71

Tendința pare să se mențină și în acest an, pentru că doar în primele săptămâni ale lunii ianuarie, 13 companii au făcut deja concedieri colective, vizând mai mult de 600 de angajați, dintre care 85 în București.

Concedierile colective continuă și în 2026. Peste 24 de mii de români au fost anunțați că vor fi trimiși în șomaj

Firmele din România au anunțat că vor continua concedierile în masă și în 2026. Peste 24 de mii de angajați au fost anunțați că își vor pierde în curând locurile de muncă.

Un gigant prezent și în România anunță 30.000 de concedieri. Compania trece printr-un proces amplu de transformare

Concedierile colective continuă și în 2026. Potrivit Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, anul trecut cele mai multe disponibilizări au fost făcute în domenii precum fabricarea autovehiculelor de transport rutier, extracția petrolului brut și a gazelor naturale, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, activități de programare și activități de consultanță în tehnologia informației, construcții de clădiri, lucrări de geniu civil.

Concedierile colective continuă. Zeci de mii de români, la un pas să rămână șomeri

Potrivit datelor oficiale, anul trecut au fost disponibilizați în jur de 11.652 de salariați, deși au fost notificați aproape 24.000.

”În anul 2025, agenții economici au transmis AJOFM-urilor notificări de disponibilizare colectivă pentru 23.907 persoane, însă numărul celor disponibilizate efectiv a fost de 11.652. În anul 2025, cele mai multe disponibilizări anunțate au fost înregistrate în următoarele domenii de activitate: fabricarea autovehiculelor de transport rutier; extracția petrolului brut și a gazelor naturale; fabricarea articolelor de îmbrăcăminte; activități de programare și activități de consultanță în tehnologia informației; construcții de clădiri; lucrări de geniu civil”, a transmis Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, potrivit Cotidianul.

Citește și Marcel Ciolacu anunță concedieri la CJ Buzău pe modelul Ilie Bolojan: „O să facem niște organisme mai suple și mai eficiente și cu costuri mai mici”

Din păcate, restructurările din mediul privat vor continua și în 2026. Compania Continentat, o companie din industria auto, a anunțat deja că urmează să dea afară aproximativ 870 de angajați care lucrează în fabricile din Timișoara, Sibiu, Iași și Carei. Deși anunțul valului de disponibilizări a fost făcut în vara anului 2025, întreg procesul va continua până la finalul anului 2026.

Compania Aptiv a închis fabrica de componente auto din localitatea Ineu. Angajații au primit de la 3 până la 10 salarii compensatorii, în funcție de vechimea pe care au avut-o.

De asemenea, angajații Aumovio din Iași, Sibiu și Timișoara au fost anunțați că urmează să-și piardă locul de muncă. 650 de persoane vor rămâne fără job până la finalul anului 2026.

Și angajații din industria IT sunt afectați de concedieri pe bandă rulantă. Au fost făcute disponibilizări în masă în companii cunoscute precum Microsoft, Amazon, UiPath, Bitdefender sau Endava.

„Anul 2026 o să fie un an plin de provocări. Este greu de spus dacă cei care urmează să fie concediați o să-și găsească un loc de muncă, pentru că piața muncii și investițiile, în perioada în care suntem, s-au contractat. (…) Pe nimeni nu bucură atunci când avem concedieri, cu atât mai mult concedieri colective, pentru că noi în fapt exportăm asistență socială, oamenii aceștia vor trebui să beneficieze de ajutor de șomaj și de toate drepturile corelative care vin.

Citește și Concedieri în masă la o firmă de textile din Harghita. Peste 140 de angajați sunt vizați

Decidentul politic trebuie să fie foarte atent, trebuie să găsească soluții, așteptăm să vedem noul buget despre care se spune că este bazat pe investiții și o oarecare relaxare în sectorul privat. Din punctul meu de vedere va fi un an plin de convulsii”, a declarat Horațiu Raicu, secretarul general al Blocului Național Sindical, potrivit Cotidianul.

Potrivit Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, la nivel național sunt disponibile în jur de 36.000 de locuri de muncă.

„Domeniile de activitate pentru care se înregistrează cele mai multe locuri de muncă vacante declarate sunt: lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale (3.492); alte activități poștale și de curier (2.434); restaurante (2.216); activități de protecție și gardă (1.605); transporturi rutiere de mărfuri (1.389); activități de contractare, pe baze temporare, a personalului (1.149) etc.

Referitor la ocupaţii, cele mai multe locuri de muncă, la nivel naţional, sunt disponibile pentru: curier (2.896); muncitor necalificat la demolarea clădirilor, căptușeli zidărie, plăci mozaic, faianță, gresie, parchet (2.319), lucrător comercial (1.510); manipulant mărfuri (1.480); muncitor necalificat la asamblarea, montarea pieselor (1.345); agent de securitate (1.261); conducător auto transport rutier de mărfuri (1.163); ajutor bucătar (1.026); șofer de autoturisme și camionete (959); muncitor necalificat la spargerea și tăierea materialelor de construcții (885)”, au anunțat reprezentanții ANOFM.

Datele Institutului Național de Statistică arată că numărul șomerilor a crescut cu 38.000 în ultimul an. Totodată, 435.000 de români au primit ajutor de șomaj anul trecut.

Cseke Attila: Din 2027 va fi obligatorie reducerea numărului de posturi

Guvernul Bolojan

Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a declarat miercuri că varianta reducerii cheltuielilor de personal este o variantă temporară pentru 2026, care poate fi aleasă de către unităţile administrativ-teritoriale dar din 2027 va fi obligatorie reducerea numărului de posturi. El a precizat că, dacă în cursul lunii februarie ar intra în vigoare proiectul de lege, atunci termenul rezonabil, dar maxim, în care autorităţile locale şi centrale trebuie să facă măsurile de reducere de posturi sau reduceri de cheltuieli de personal este 1 iunie 2026.

”Noi am pus în transparenţă din nou proiectul legislativ pe care l-am avut în transparenţă anul trecut, întreg anul. Sigur, este ajustat conform discuţilor pe care l-am avut de-a lungul timpului, în coaliţie. Din punctul de vedere al Ministerului Dezvoltării, noi suntem pregătiţi de o perioadă bună de timp pentru acest proiect legislativ. Urmează ca, în coaliţie, să se definitiveze forma finală cu care vom intra în procedură de avizare interministerială şi în guvern, dacă va exista o decizie în acest sens în coaliţie”, a declarat ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, la Digi24.

Ministrul a ţinut să precizeze că ”impozitele locale sunt venituri ale autorităţilor locale”.”Nu se pune problema în 2026, şi cred că nici un an, pentru că este împotriva oricărui principiu de finanţe publice, ca impozitele locale, care sunt venituri locale, să fie luate la bugetul central”, a arătat Cseke Attila.

El a mai spus că ”impozitul local crescut, diminuat, la valoarea din 2026, orice valoare ar fi, nu va fi luat de către guvern”.

”Nu cunosc o asemenea discuţie să fie avut loc. Discuţie despre cotele care vor reveni autorităţilor locale, cote din TVA şi din impozitul pe venit, este o altă discuţie care va avea loc legat de legea bugetului de stat. Şi aici nu pot să vă spun detalii în plus, pentru că în principal iniţiatorul legii bugetului de stat este Ministerul de Finanţe. Nu am avut încă discuţii exploratorii, pe acest segment. Sunt două paliere diferite, din punct de vedere al veniturilor unei autorităţi locale”, a menţionat ministrul Dezvoltării.

Întrebat dacă sunt primării care nu vor primi din partea guvernului cât le revine din impozitul pe venit, dacă nu reduc cheltuielile anul acesta, ministrul a spus: ”Nu a fost o asemenea discuţie, nu pot nici să confirm, nici să infirm această declaraţie, pentru că nu a avut loc o asemenea discuţie. Noi ne concentrăm pe promovarea acestui pachet”.

”Pentru acele primării, conform proiectului din pachet, există obligativitatea guvernului să elaboreze, de exemplu, o hotărâre de guvern cu o grijă de salarizare, în cazul în care, din veniturile proprii, nu se susţin nici cheltuiele salariale ale unor primării. Şi am dat această cifră în cursul anului trecut. Sunt, pe cifrele de anul trecut, o pătrime din unităţile administrativ-teritoriale susţin din venituri proprii cheltuielile salariale. Pentru cealaltă parte de trei pătrimi, va trebui să facem, pe baza acestui pachet, dacă intră în vigoare, o grijă de salarizare nouă, astfel încât să putem să avem sustenabilitate în susţinerea acestor cheltuieli de personal”, a explicat primarul.

Potrivit ministrului, din 2027 nu există decât o singură variantă, reducerea numărului de posturi.

”Varianta reducerii cheltuielilor de personal este o variantă temporară pentru 2026, care poate fi aleasă de către unităţile administrativ-teritoriale, dar şi pentru cei care are această variantă alternativă, care este temporară pentru 2026, în 2027 va fi obligatorie reducerea numărului de posturi”, a mai spus ministrul Dezvoltării.

Cseke Attila a explicat că acestea sunt cele două posibilităţi dintre care pot să aleagă unităţile administrativ-teritoriale, cu menţiunea că reducerea numărului de posturi la o serie de unităţi administrativ-teritoriale nu va genera reducerea numărului de posturi ocupate, pentru că acolo unde primarii, presedinţii Consiliilor judeţene, au gestionat mai responsabil structura de personal, vom avea sute de UAT-uri unde reducerea de 30% din numărul de posturi nu va genera reducerea de posturi ocupate deloc. Se vor desfinţa doar posturi vacante, pentru că acolo s-a gestionat responsabil şi organigrama nu este plină, nu sunt ocupate toate posturile”, a afirmat ministrul.

Ministrul a subliniat că ”avem şi autorităţi locale care, gestionând eficient politica de personal, nu vor avea de suferit în sensul în care se reduc posturi ocupate”.

”La cealaltă parte, unde organigrama este complet ocupată sau aproape ocupată, sigur, reducerea de 30% care generează pe întregul sistemul administraţiei locale o reducere de 10% posturi ocupate, va determina reducerea de posturi ocupate la UAT-urile respective”, a completat ministrul.

Cseke Attila a mai afirmat că pachetul prevede foarte clar nişte termene, care sunt termene obligatorii, în ipoteza în care pachetul intră în vigoare.

Ministrul a confirmat că este vorba de 13.000 de posturi din administraţia locală care ar urma să fie desfinţate până în iunie 2026, dacă proiectul intră în vigoare.”Aceasta este estimarea făcută pe baza datelor disponibile anul trecut”, a spus Cseke Attila.

Despre ce se întâmplă dacă în acest termen Consiliul Local nu aprobă vreuna din cele două formule, ministrul a spus că ”Direcţia de Finanţe Publice Judeţene va sista alocarea de cote de la bugetul de stat”.

”Eu pot să vă spun că, pe ceea ce suntem astăzi, în 14 ianuarie, dacă acest proiect va fi promovat în cursul lunii ianuarie, în Guvern şi aprobat de către Guvern şi se merge spre asumarea în Parlament şi în cursul lunii februarie ar intra în vigoare, atunci termenul rezonabil, dar maxim, în care autorităţile locale şi centrale trebuie să facă măsurile de reducere de posturi sau reducere de cheltuieli de personal, este termenul final 1 iunie 2026. Deci, până atunci, toată lumea, dacă intră în vigoare această reglementare, va trebui să ia măsurile prevăzute în pachet”, a spus ministrul Cseke Attila.

Urmarește RomaniaTV.net și pe