Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă ar pregăti concedieri în serviciile de ambulanţă și creșterea costurilor de funcționare prin reorganizarea acestora, susţine BNS!
Blocul Național Sindical (BNS) atrage atenția că Ministerul Afacerilor Interne (MAI), prin Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU), nu poate iniția reforme în domeniul sănătății și că se pregătesc concedieri în serviciile de ambulanţă și creșterea costurilor de funcționare prin reorganizarea acestora.
BNS le-a transmis vineri câte o scrisoare premierului Ilie Bolojan și ministrului Sănătății, Alexandru Rogobete, pe tema efectelor pe care le-ar putea genera adoptarea proiectului de reorganizare și comasare a serviciilor de ambulanță județene în forma apărută în spațiul public.
Confederația sindicală susține că, în Hotărârea Parlamentului nr. 25/2025, au fost cuprinse unele măsuri administrativ-organizatorice ascunse față de serviciile de ambulanță în atribuțiile unui alt minister, altul decât Ministerul Sănătății, în speță Ministerul Afacerilor Interne.
Concret, arată liderii sindicali, la Reforme/Reorganizări/Comasări, la pct. 4. apare: ‘Reorganizarea instituțională a structurilor subordonate IGSU și IGAV, precum și a serviciilor de ambulanță județene, pe principiul comasării structurilor județene/punctelor de operare aeromedicale în structuri teritoriale’.
Conform legislației în vigoare, respectiv a Legii nr. 24 din 2000, MAI nu poate iniția modificarea Legii nr. 95 din 2006 privind reforma în domeniul sănătății și nu poate dispune pentru activitatea din subordinea altor ministere.
‘Inițiativa modificării legii privind reforma în domeniul sănătății aparține Ministerului Sănătății și nicidecum altei entități. Atât organigrama cât și statul de funcții sunt atribuții ale Ministrului Sănătății, iar Ministerul de Interne – prin Departamentul DSU – nu poate dispune sau nici măcar să propună eventuala reorganizare a structurilor din subordinea altui minister’, se arată într-un comunicat al BNS.
Confederația sindicală denunță faptul că partenerii sociali reprezentativi, în acest caz Federația Națională Sindicală ‘Ambulanța’ din România (FNSAR), organizație sindicală din care fac parte peste 75% din angajații din serviciile publice de ambulanță, afiliată la BNS, nu a fost consultată sub nicio formă pe acest proiect.
Concedieri masive în toamnă, o companie dă afară 9.000 de angajaţi
FNSAR reprezintă personal din toate profesiile existente în serviciile de ambulanță din țară (medici, asistenți medicali, ambulanțieri, șoferi de autosanitară, operatori, registratori de urgență din dispecerate, personal TESA și muncitori), ‘personal care salvează vieți în cele mai grele condiții, lucrând cu ambulanțe învechite, fără asigurarea protecției pacienților și a membrilor echipajelor medicale și care, totuși, își fac datoria cu multă responsabilitate profesională, cu răbdare și empatie față de cetățenii care au nevoie să fie salvați’.
Potrivit proiectului reclamat de sindicate, pe lângă reducerea numărului funcțiilor de conducere în serviciile de ambulanță care trec la serviciul teritorial, ‘structurile de suport sunt organizate și menținute doar la nivelul județului în care se află sediul principal’. Prin această prevedere, se înțelege că personalul TESA și muncitori din serviciile județene de ambulanță care vor fi alocate la alte servicii de ambulanță (centre teritoriale) își vor pierde locul de muncă, notează liderii sindicali.
BNS evidențiază faptul că reforma propusă de DSU nu aduce ordine, ci haos. ‘Nu întărește sistemul de ambulanță, ci îl face mai vulnerabil ținând cont de situația în care au fost aduse serviciile publice de ambulanță din cauza lipsei ambulanțelor noi care trebuiau cumpărate de către DSU prin IGSU. Proiectul sub această formă va genera costuri mai mari ca în prezent fiind vorba de întinderi mari de județe și nu va duce la creșterea calității actului medical’, consideră liderii sindicali.
BNS atrage atenția și că nu există un studiu de impact despre cum va beneficia populația de mărirea distanțelor de transport. Totodată, nu se cunoaște nici impactul financiar al modificărilor propuse cu privire, de exemplu, la valoarea economiilor la carburant sau reparații auto. În plus, conform proiectului, cheltuielile de administrare a celor două sau trei sedii (principal/secundar) rămân aceleași. ‘Deci, nu se fac economii nicidecum prin reorganizarea sau comasarea serviciilor de ambulanță județene’, trage concluzia BNS.
BNS precizează că nu este împotriva unei reforme a serviciilor de ambulanță, dar aceasta nu trebuie să fie una ‘pompieristică’, ci una care să aibă loc prin consultare și dezbatere argumentată, care să ducă la o decizie bine fundamentată. BNS cere, astfel, Guvernului, prin premierul Ilie Bolojan, și ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, să fie consultați toți factorii implicați înainte de adoptarea unei decizii cu impact major asupra serviciilor de urgență prespitalicească.