Concedieri record la o companie din România: „Disponibilizăm cel puțin 1.200 de salariați pe verticală și 5.500 pe orizontală” / „Cel mai dificil an din existență”

Compania descrie anul 2025 drept „cel mai dificil din existență”, din cauza exploziei costurilor cu energia și al lipsei unor măsuri de sprijin.

Începând cu aprilie 2026, Chimcomplex va aplica „scenariul 3” dintre cele șase analizate intern. Acesta presupune oprirea secțiilor energo-intensive; disponibilizarea a cel puțin 1.200 de angajați pe verticală și impact indirect asupra a 5.500 de persoane; închiderea unei fabricații din 7 la Borzești și a două din 11 la Râmnicu Vâlcea și conservarea unei părți din capacitățile de producție.

Compania a decis să oprească două dintre cele cinci proiecte de investiții în producție, invocând impredictibilitatea mediului economic. Proiectele erau finanțate prin PNRR, iar oprirea lor ar putea însemna pierderea unor fonduri nerambursabile de aproximativ 150 milioane euro pentru România.

Vezi și Efectul concedierilor lui Bolojan. Primarii dau cu mătura, devin femeie de serviciu, secretară și șofer: „O primărie nu este un SRL în care administratorul poate face totul singur” VIDEO

Alte articole

Disponibilizări în lanț printre angajați. Peste 1.400 de oameni au rămas fără locuri de muncă, restructurările continuă în mai 2026

Ilie Bolojan anunţă concedieri masive de Paşte: „Ar trebui să avem o reducere de 13.000 – 14.000 de posturi, posturi ocupate efectiv”

În paralel, Chimcomplex își va dezvolta Divizia de Trade, urmând să importe anual produse chimice de circa 1,2 miliarde euro din state cu politici energetice mai competitive. Potrivit companiei, această decizie ar putea crește deficitul contului curent al României cu încă 15% pe segmentul produselor chimice.

„Vom aplica planul de conservare pentru o parte dintre capacitățile de producție ale grupului pentru că ”în chimie nu există moarte, ci doar lipsă de reacție”. Implementarea pachetului 3 de măsuri are ca obiectiv revenirea Chimcomplex pe profit în cel mult un an. Economia României însă va resimți puternic impactul și va avea nevoie de timp pentru redresare, cu o estimare de minimum patru ani.

În 24 februarie 2026, Guvernul României a aprobat pachetul de măsuri pentru relansarea economică, care nu conține intervenții semnificative pentru sprijinirea industriei chimice. Din planul Guvernului lipsesc măsuri directe pentru reducerea prețurilor la energie electrică și gaze, precum și scheme de susținere a sectorului energo-intensiv, deși industria chimică rămâne puternic afectată de costurile energiei, cu valori cu până la 300% mai mari decât în Asia (China, India, Coreea etc.), America de Nord, Țările Arabe, Orientul Mijlociu și Africa. În același timp, celelalte state europene aplică politici ferme pentru susținerea tranziției energetice și pentru protecția industriilor strategice, prin subvenții directe și scheme dedicate competitivității industriale”, a precizat omul de afaceri Ștefan Vuza.

Acesta a explicat că, înainte de a lua în considerare acest pachet de măsuri, reprezentanții companiei s-au întâlnit cu reprezentanții Președinției și ai Guvernului în șapte ședințe desfășurate în ultimele șase luni. Compania mai spune că trece „prin cel mai dificil an din existența sa, dar rezistă presiunilor din piață”.

„Am prezentat situația industriei chimice din România și am demonstrat, pe bază de documente, că statul greșește când nu sprijină industriile energo-intensive, precum chimia și metalurgia. Am primit răspunsul că programul (de relansare, n.r.) va include măsuri identice cu cele din alte state din Europa. Acum, după publicarea lui, constatăm că aceste măsuri au dispărut și că influencerii din industria energiei au avut un lobby mai bun.Intermediarii rămân principalii câștigători, iar producătorii și populația suportă costurile. Energia va rămâne la niveluri ridicate, cea mai scumpă din Europa, deși România poate asigura prețuri mai mici cu 40%. Bugetul nu ar suferi; dimpotrivă, s-ar întări și ar câștiga prin relansarea economiei reale naționale”, a declarat Vuza.

Potrivit Chimcomplex, România trebuie să decidă dacă își apără producția sau acceptă să devină o piață de consum, inclusiv pentru substanțe vitale, precum cele utilizate în producția apei potabile. Compania amintește că a rămas unul dintre foarte puținii producători și furnizori de substanțe chimice vitale din regiune și că, dacă România pierde și acest nucleu industrial, nimeni nu îl va mai putea reconstrui niciodată, deoarece repornirea implică costuri enorme.

„Rezultatele financiare preliminare (neauditate) la 31 decembrie 2025 arată că, dincolo de efortul echipei Chimcomplex, România are nevoie de un plan de țară cu măsuri curajoase și coordonate, care să refacă competitivitatea industrială și să asigure locuri de muncă pentru generațiile viitoare: energie competitivă, compensare CO2, protecție antidumping și reindustrializare. Viitorul este al țărilor cu industrie puternică independentă care își consolidează autonomia economică, lucru confirmat și în criza sanitară. Chimcomplex are pregătit un plan de țară, care cuprinde 1.250 de măsuri, și îl poate pune la dispoziția Guvernului, dacă acesta își exprimă interesul.

Reamintesc că, în noiembrie 2025, FMI a publicat raportul privind România. Concluziile principale indică necesitatea unor reforme care să sprijine industria, creșterea productivității industriale și a investițiilor, reforme structurale pentru îmbunătățirea eficienței industriale, precum și politici care să sprijine sectorul industrial și să atragă investițiile necesare dezvoltării. Nu ne îngrijorează faptul că Chimcomplex a încheiat anul cu rezultate negative, deoarece, la nivel european, 74% dintre companiile din industrie au încheiat anul la fel (ciclicitatea este specifică industriei chimice), iar pierderea o putem acoperi din rezultatele anilor precedenți. Ne îngrijorează lipsa unei perspective pentru următorii patru ani, și este important ca Guvernul României să înțeleagă să sprijine industriile energo-intensive.

Programul de relansare economică actual se află la pol opus față de măsurile aplicate de Germania (care a plafonat prețurile la energie și gaze) sau de Franța, Spania și alte state europene, care știu că economia națională va cădea fără industrie. De aceea programul românesc trebuie completat cu ceea ce au aplicat și celelalte guverne europene. Guvernele acestor țări au înțeles că efectele negative apar sigur, chiar dacă se văd mai târziu, în mandatul următorului guvern, și afectează macro-economic pe termen lung întreaga țară. Ele au decis să fie curajoase, să acționeze acum. România încă ezită, iar această ezitare menține avantajele intermediarilor din energie, în timp ce economia reală suportă costurile”, a transmis Vuza.

Citește și Val de concedieri în România la începutul lui 2026. Cele mai afectate sunt industria auto și sectorul IT