Concedierile masive pun presiune pe piaţa muncii. Românii caută posturi unde să câştige bine, chiar dacă pe termen scurt, în schimb angajatorii îşi doresc stabilitate

Pe fondul acestor provocări, programul „Ucenicia la locul de muncă”, care oferă beneficii atât angajaților, cât și angajatorilor, este aplicat în mod limitat, potrivit specialiștilor. Impactul combinației dintre lipsa de personal calificat și tendința lucrătorilor de a căuta joburi imediate și accesibile creează presiuni crescute asupra angajatorilor, care trebuie să ofere pachete mai atractive de beneficii, inclusiv salarii, bonuri de masă, transport sau chiar cazare.

„Un exemplu din piața muncii pentru post de director economic: o doamnă cu vârsta în jur de 45 de ani a aplicat pentru acest job, a venit la interviu; avea diplomă de economist și un master în domeniu, însă nu lucrase nimic în ultimii 15 ani; în acest caz, i-am sugerat să caute un post de contabil primar într-o firmă medie și va avea șansa de a avansa profesional. Alte exemple: există oameni policalificați, cu multe competențe reale, însă fără studii, fără șanse reale în piața muncii pentru un job bun. Din păcate, în România oamenii competenți nu vor să înceapă studii superioare după vârsta de 40 sau 45 de ani. Nu sunt stimulați”, explică Carmen Petre, specialist în resurse umane, pentru Ziare.com.

În același timp, deciziile guvernamentale recente afectează și mai mult piața muncii. Prin OUG nr. 156/2024, începând cu 1 ianuarie 2025, facilitățile pentru sectoarele construcții și HoReCa au fost retrase, Guvernul justificând măsura prin nevoia de a reduce deficitul bugetar și de a crește colectarea fiscală. Consecința directă pentru angajați este reducerea salariilor nete, deși salariul brut rămâne același.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Salariul brut înainte de OUG nr. 156/2024 era de 4582 lei cu corespondent de 2950 lei sau 3000 lei în funcție de deduceri personale. După intrarea în vigoare a ordonanței menționate anterior însă, salariul brut este același, de 4582 lei, dar salariul net este de 2739 lei. Astfel, angajații cu venituri mici au beneficiat pe termen scurt, dar categoriile din construcții și HoReCa resimt negativ scăderea salariilor nete”, arată Petre.

Alte articole

Una dintre cele mai mari companii de IT din lume, care are mii de angajați și în România, pregătește un nou val de concedieri masive

Un gigant american activ în România a renunțat la sute de angajați, pentru al doilea an consecutiv. Ce s-a întâmplat cu profitul companiei

Citeşte şi: Românii care primesc 650 de lei de la stat începând de la 1 octombrie. Condiția simplă pe care trebuie să o îndeplinească

Specialista explică faptul că reducerea puterii de cumpărare poate reactiva migrația externă, în special în rândul meseriașilor calificați.

„Firmele mari în special ar putea să aducă tot mai multă forță calificată din Asia, având în vedere faptul că tot mai mulți români calificați migrează spre țările din Europa de Vest”, mai spune Carmen Petre.

Pe termen mediu și lung, aceste evoluții au efecte clare asupra firmelor și angajaților. Creșterea costului total cu forța de muncă, scăderea salariului net, presiunea asupra marjelor companiilor, mai ales IMM-urilor, accentuează deficitul de angajați calificați, reduc recrutările și investițiile, cresc prețurile pentru lucrări și pot conduce la înlocuirea personalului cu automatizare sau muncitori străini.

Potrivit Carmen Petre, România traversează o etapă în care munca necalificată și serviciile devin zone tampon pentru forța de muncă aflată în tranziție. Românii caută joburi simple și imediate, însă angajatorii caută oameni calificați și stabili.

„Din această tensiune apare fenomenul de migrație continuă”, explică aceasta.

Citeşte şi: Se anunţă iarnă grea 2025-2026. CNAIR are utilajele şi contractele de deszăpezire pregătite