Condamnată la moarte din cauza datoriilor. Vezi unde

China nu poate fi considerată o economie de piaţă câtă vreme sistemul bancar împiedică accesul întreprinzătorilor particulari la împrumuturi – susţin economiştii. De regulă, afaceriştii chinezi iau bani de la „investitori”.

Fiică a unui ţăran chinez, Wu Ying a intrat în afaceri pe când avea 15 ani. Zece ani mai târziu, în 2006, putea fi regăsită în topul celor mai bogate femei de afaceri din ţară. Dar curând avea să urmeze declinul: în 2007, Wu Ying a fost arestată sub acuzaţia de înşelăciune.

Femeia a recunoscut că a strâns aproximativ 95 de milioane de euro de la investitori particulari şi că nu a restituit banii. Cu toate că a cooperat cu organele de anchetă şi şi-a demascat complicii, Wu Ying a fost condamnată la moarte în 2009. În urma recursului, o a doua instanţă a confirmat sentinţa, scrie Deutsche Welle.

Pedeapsa aplicată femeii, acum în vârstă de 30 de ani, a generat dezbateri aprinse în China. În cele mai multe cazuri, întreprinzătorii particulari obţin credite pe căi ilicite. Băncile de stat acordă împrumuturi numai instituţiilor sau întreprinderilor de stat. Conform unui sondaj realizat în toamna anului trecut, 43% din antreprenorii chinezi au admis faptul că au făcut împrumuturi din surse private.

Alte articole

Ce prețuri au un litru de ulei sau un kilogram de roșii la un supermarket în China. Prețuri mult mai mari decât în România, deși salariile sunt mult mai mici

Călin Georgescu vrea ca România să aibă relații cu Rusia și China: „E de neimaginat să ai relații de frondă, necolegiale”

„Actualul sistem bancar este ineficient. În China există monopol de stat. E nevoie de o reformă care să includă şi dezvoltarea unui sistem de creditare particular”, susţine Mao Yushi, economist.

Cine se teme de Wu Ying?

Sectorul bancar chinez se află în mâinile statului. În timp ce firmele de stat obţin credite fără probleme, companiile particulare se confruntă cu obstacole imposibil de învins. Cu timpul, în China s-a format o adevărată reţea de „investitori particulari”, de fapt de cămătari. Şi Wu Ying a făcut rost de bani pe astfel de căi. Aşa-numiţilor „investitori” le-a promis o dobândă de până la 10%, dar nici măcar împrumutul n-a fost restituit.

„Dacă Wu Ying a fost pedepsită la moarte fiindcă a încercat să facă rost de capital, cine ştie câţi oameni vor mai fi condamnaţi de-acum încolo. Sentinţa demonstrează că economia chineză este departe de a fi una de piaţă „, a criticat Zhang Weiying – unul dintre cei mai renumiţi cercetători în economie din ţară.

După pronunţarea sentinţei, au apărut şi speculaţiile: Cine au fost complicii lui Wu Ying? Au fost cumva implicaţi şi funcţionari de rang înalt care acum doresc s-o reducă la tăcere pe această femeie? Deşi a colaborat cu anchetatorii, care să fie motivul pentru care pedeapsa n-a fost mai blândă?

În total, Wu Ying a păgubit unsprezece persoane; prieteni sau apropiaţi. Până şi partea vătămată consideră că verdictul instanţei este mult prea dur. Până să fie arestată, fosta femeie de afaceri s-a zbătut să ramburseze împrumuturile, dar n-a reuşit. Avocaţii apărării susţin că, în acest caz, a fost vorba cel mult de capital obţinut pe căi dubioase; în niciun caz de înşelăciune.

„Dovezile de la dosar nu sunt suficiente pentru a susţine acuzaţia de înşelăciune. Ba chiar am putea spune că Wu Ying nici măcar nu a comis o infracţiune. Din punct de vedere juridic, sentinţa împotriva acesteia este complet greşită”, afirmă Teng Biao, avocat pentru drepturile omului.

Sentinţa definitivă privind executarea pedepsei nu a fost încă pronunţată. Viaţa femeii este acum în mâinile Curţii Supreme de Justiţie din Beijing.