Conducerea Parlamentului îi ţine partea lui Florin Cîţu. Ce a decis după ce premierul a sesizat CCR privind existenţa unui conflict constituțional între Guvern şi Parlament

Conducerea Parlamentului îi ţine partea lui Florin Cîţu în privinţa existenţei unui conflict constituțional între Guvern şi Parlament.

„Astăzi am avut punctul de vedere al Biroului Permanent al Senatului care a fost asumat de Biroul Permanent al Camerei Deptaților”, a anunțat liderul deputaților PSD, Alfred Simonis.

Comisia de constituţionalitate a Senatului a decis să solicite CCR, în punctul de vedere, să constate existenţa unui conflict juridic de natură constituţională dintre Parlament şi Guvern.

Alte articole

TVA ar urma să crească până la 23-24 la sută până la mijlocul lui 2026. Avertismentul fostului premier: „Există premise clare pentru o nouă creștere”

Florin Cîțu critică dur guvernele din 2022-2025. ”Patru ani de întoarcere economică. Nu contează discursurile”

„Biroul permanent al Senatului susţine că moţiunea de cenzură cu titlul: ‘Demiterea Guvernului Cîţu, singura şansă a României de a trăi!’ a fost iniţiată şi depusă cu nerespectarea dispoziţiilor constituţionale ale art.113 alin.(2) din Constituţia României şi, în consecinţă, solicită Curţii Constituţionale să constate existenţa unui conflict juridic de natură constituţională dintre Parlamentul României, pe de o parte, şi Guvernul României, pe de altă parte, şi să admită sesizarea formulată de prim-ministrul României”, se arată în punctul de vedere al Comisiei de constituţionalitate.

Citeşte şi: Ludovic Orban, un nou atac la adresa lui Cîţu: Este culmea perfidiei şi chiar lipsei de bun simţ

„Considerăm că opinia autorului sesizării este întemeiată. Potrivit acesteia, conflictul juridic de natură constituțională între Parlamentul României, pe de o parte, și Guvernul României, pe de altă parte, a fost generat de încălcarea dispozițiilor constituționale cu privire la modul în care a fost inițiată și depusă moțiunea de cenzură, respectiv de încălcarea dispozițiilor constituționale cu privire la modul în care moțiunea de cenzură inițiată și depusă contrar Constituției a fost comunicată ulterior Guvernului”, potrivit punctului de vedere propus de Comisia de constituționalitate.

Preşedintele Senatului, Anca Dragu, a anunţat marţi că va trimite Curţii Constituţionale două puncte de vedere – unul al Comisiei de resort, însuşit de Biroul permanent, şi altul în nume personal – referitoare la sesizarea Guvernului transmisă Curţii privind existenţa unui conflict juridic Guvern – Parlament în cazul moţiunii de cenzură.

„Punctul de vedere a trecut în Comisia de constituţionalitate cu 8 la 3 voturi, iar în Biroul permanent a trecut cu 9 la 4. Este punctul de vedere însuşit de Biroul permanent. A fost solicitarea de a adăuga opinia USR PLUS la acest punct de vedere, dar a fost respinsă. Ca atare, pentru prima dată, Biroul permanent trimite către CCR un punct de vedere defavorabil Senatului. PSD, PNL şi UDMR au votat pentru acest punct de vedere al Comisiei de constituţionalitate”, a afirmat Dragu după şedinţa conducerii Senatului.

Citeşte şi: Moşteanu: Nu putem permite alianţei toxice PNL-PSD să pună beţe în roate moţiunii de cenzură

Ea a precizat că punctul său de vedere, ca preşedinte al Senatului, va fi transmis CCR cel târziu miercuri dimineaţă.

„Vom explica că ceea ce susţine Guvernul este incorect, informarea Guvernului a avut loc atunci când am avut Birouri permanente întrunite. Timp de 4-5 zile, aceste Birouri nu s-au întrunit. Ei invocă faptul că nu a fost informat Guvernul în aceeaşi zi, dar cutuma spune că informarea Guvernului se face ataşându-se calendarul stabilit pentru moţiunea ce a fost depusă. Noi, pe 3 septembrie, nu am avut un calendar, nici pe 4, nici pe 5, nici pe 6. (…) Procedural, eu, ca preşedinte, pot să trimit un punct de vedere către CCR. Aşteptăm decizia CCR pe sesizarea formulată de Guvern”, a adăugat Dragu.

Guvernul a sesizat miercuri Curtea Constituțională a României în privința moțiunii de cenzură depuse de USR PLUS și AUR, în care acuză că nu au fost respectate procedurile în privința semnăturilor și a înștiințării în Executivului în ziua depunerii documentului în Parlament.

Executivul a cerut CCR să constate că, atât sub aspectul condițiilor de validitate pentru inițierea moțiunii de cenzură, cât și sub cel al obligației comunicării acesteia către Guvern la data depunerii împiedică continuarea derulării procedurii parlamentare prin trecerea la etapele prezentării și dezbaterii moțiunii de cenzură.

Curtea Constituţională a României a dispus miercuri ca, până la data de 15 septembrie, părţile să îşi exprime punctul de vedere în legătură cu sesizarea premierului Florin Cîţu cu privire la existenţa unui conflict juridic de natură constituţională dintre Parlament şi Guvern pe tema moţiunii de cenzură a USR PLUS şi AUR.

Ulterior, după ce părţile îşi vor exprima punctul de vedere, Curtea Constituţională va stabili termenul pentru dezbaterea pe fond a sesizării.