Configuraţia Parlamentului în noua sesiune: USR, AUR şi parlamentarii lui Orban nu pot aduna voturi pentru o moţiune

În noua sesiune parlamentară, la conducerea Camerei Deputaților, prezidată de liderul PSD Marcel Ciolacu, au fost aleși marți, 2 februarie, noi vicepreședinți. Din partea social-democraților au fost numiți Suciu Vasile Dan și Șerban Ciprian Constantin, acesta din urmă înlocuindu-l pe Sorin Grindeanu care a preluat funcția de ministru al Transporturilor.

În cazul liberalilor, aceștia l-au păstrat în funcția de vicepreședinte pe Florin Roman, fost ministru al Digitalizării care a demisionat ca urmare a scandalului privind CV-ul său, în timp ce din partea USR a fost numit Dan Barna. Acesta din urmă, fost vicepremier în guvernul Cîțu, a înlocuit-o în funcția de vicepreședinte al Camerei pe Cristina Prună, scrie Ziare.com.

Pentru următoarea funcție, cea de secretari, au fost numiți Alexandra Presură (PSD), Cristian Buican (PNL), Andrei Răzvan Lupu (USR) și Ovidiu Victor Ganț (minorități).

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Schimbări relevante au fost și la Senat, la conducerea căruia se află liderul PNL Florin Cîțu. Din partea PSD, marți au fost aleși în funcția de vicepreședinte Robert Cazanciuc și Paul Stănescu, în timp ce liberalii l-au schimbat din această funcție pe Nicolae Neagu și l-au pus pe Virgil Guran, un fost susținător de-al lui Ludovic Orban la congresul de anul trecut al PNL. Acesta din urmă a rămas alături de partid și nu s-a alăturat lui Orban în Forța Dreptei.

Alte articole

Elevii nu vor mai avea voie cu telefoane mobile la școală, nici măcar în pauze – proiect

Horoscopul banilor 25-31 mai 2026. Cine atrage câștiguri, cine trebuie să evite cheltuielile impulsive și cine are parte de o surpriză financiară

În funcția de secretar general al Senatului a fost ales liberalul Horațiu Gorun, fost secretar general al Guvernului în timpul guvernării Cîțu. Pentru funcțiile de secretar general adjunct, în funcție au fost numiți Ion Mocioalcă (PSD), Eugen Pârvulescu (PNL) și Ciprian Bucur (USR). Acesta din urmă a ajuns să ocupe funcția după ce conducerea Senatului a modificat regulamentul astfel încât să se creeze o funcție în plus, care să revină USR-ului.

Citeşte şi: Scandal între Ludovic Orban şi Florin Cîţu, în faţa unui ministru francez. Ce i-a reproşat în termeni duri după ce i-a dat cuvântul Dianei Şoşoacă

În actuala componență a Parlamentului, PSD, PNL și UDMR dețin o majoritate de peste 60%, în timp ce USR, AUR, aleșii care au rămas loiali lui Ludovic Orban și parlamentarii neafiliați adună 145 de voturi. Concret, social-democrații numără 110 membri la Camera Deputaților, având cel mai mare grup. Pe următoarea poziție se regăsește PNL, care în prezent numără 80 de membri. Inițial liberalii au avut 93 de aleși, însă aceștia au suferit mai multe pierderi după demisiile în lanț a parlamentarilor care au rămas loiali lui Ludovic Orban. În cazul celorlalte partide, USR deține 55 de deputați, AUR are 30, UDMR 20, iar minoritățile au 18.

Desprinsă din PNL, „Forța Dreptei”, condusă de Ludovic Orban, a fost prinsă luni, 1 februarie, în mijlocul unui scandal, după ce Violeta Alexandru a precizat că regulamentul Camerei Deputaţilor şi o decizie a Curţii Constituţionale ar permite formarea unui grup parlamentar nou, pe parcursul legislaturii, cu condiţia ca acesta să nu reprezinte în Parlament mandate obţinute în alegeri.

De cealaltă parte, principala critică a venit chiar din partea liderului deputaților PNL Gabriel Andronache, care a precizat în plen că „sunt foarte multe argumente juridice care se opun constituirii unui astfel de grup. Grupul independenţilor este prevăzut de regulament pentru candidaţii care au candidat şi au fost aleşi independenţi. Nu este cazul aici, nu avem niciun candidat independent. Toţi colegii care au plecat din grupul PNL şi din grupul AUR au calitatea de deputaţi neafiliaţi. Deputaţii neafiliaţi nu pot forma un grup parlamentar”, a afirmat liberalul.

La Senat, PSD a rămas cu aceeași 47 de membri, în timp ce liberalii au rămas cu 38, USR are 24, AUR are 13, UDMR 9 iar 4 sunt neafiliați.

Cu toate că PNL a rămas fără un număr semnificativ de parlamentari, USR și gruparea lui Orban tot nu pot depune singuri o moțiune de cenzură, numărând doar 96 de voturi, cu 21 mai puține față de minimul necesar (117) pentru a iniția o moțiune de cenzură. Astfel, USR are nevoie în continuare de AUR (43 de membri) pentru a iniția un astfel de demers. Cu toate astea, o moțiune de cenzură tot nu ar avea șanse să treacă având în vedere că pentru acest scop sunt necesare 234 de voturi, iar cele trei grupări ar avea împreună doar 139.

Citeşte şi: Diana Șoșoacă a făcut circ în Parlament, în fața ministrului francez de Externe. „UE poate să revină la ceea ce a început, dar 60% din români îşi doresc Ro-exit”