Confirmare de la Cotroceni: Taxa insidioasă, care îţi ia zilnic bani de pe card, este în discuții. Consilierul lui Nicuşor Dan: „Nu are importanță cine a pus-o pe masă”

Taxa pe tranzacţii bancare s-a aflat în discuţie la Cotroceni. „Această idee a fost una dintre cele analizate în cadrul grupului de lucru. Nu are importanță cine a pus-o pe masă. Bancherii au fost intrebati, dacă o astfel de abordare are sau nu sens în contextul economic actual. Este o întrebare legitimă”, a declarat Dragoș Anastasiu.

Confirmarea din partea lui Dragoș Atanasiu vine după ce în spațiul public au apărut speculații că viitorul Guvern ar putea introduce o taxă universală pe toate plățile din România, idee înaintată de mediul de afaceri în consultările de la Cotroceni asupra echilibrării bugetului.

Taxa pregătită de noul Guvern care îi va îngropa pe români: „Oamenii harnici sunt forțați să fie solidari cu hoții și sinecurile lor”

Taxa ar urma să fie „infimă”, dat din moment ce se va aplica pe „orice mișcare de bani din economie” ar genera fonduri considerabile la bugetul de stat, într-un mod dificil de evitat de contribuabili și eficient de colectat.

Alte articole

Oficial BNR avertizează că România riscă să ajungă ca Venezuela, dacă aplică taxa pe tranzacții bancare

„Apreciez îngrijorarea legitimă a opiniei publice cu privire la măsurile pe care noul guvern le va adopta pentru redresarea bugetului României. Observ că multe dintre ideile vehiculate în spațiul public sunt, de fapt, piese din puzzle-ul discutat în cadrul grupului de lucru reunit la Cotroceni.

Ceea ce mi se pare, însă, cu adevărat îngrijorător este că dezbaterea publică se concentrează excesiv pe cine a propus o idee și prea puțin dacă ea are sens, cum ar putea fi implementată eficient și cu ce impact. În loc să analizăm temeinic măsurile necesare pentru corectarea deficitului, riscăm să transformăm discuția într-un exercițiu de atribuire a meritelor sau, mai grav, de găsire a vinovaților.

Mai nou, mi se atribuie propunerea privind microtaxarea tranzacțiilor bancare și analiza aferentă apărută în spațiul public. Aș fi pregătit să îmi asum atât ideea, cât și textul, dacă mi-ar aparține. Însă respect ceea ce înseamnă proprietate intelectuală și nu pot valida, nici măcar prin tăcere, practici care frizează plagiatul.

Pentru acuratețea discuției: această idee a fost una dintre cele analizate în cadrul grupului de lucru. Nu are importanță cine a pus-o pe masă. Bancherii au fost intrebati, dacă o astfel de abordare are sau nu sens în contextul economic actual. Este o întrebare legitimă.

Vă propun, așadar, să ne concentrăm pe ceea ce contează cu adevărat: valoarea ideilor, impactul lor bugetar și sustenabilitatea lor economică. Nu pe paternitatea lor. România are nevoie de soluții solide, nu de dispute sterile despre cine a fost primul care a aprins lumina”, a scris Dragoş Anastasiu pe Facebook.

Spre deosebire de impozitele tradiționale, care se pot sustrage sau evita mai ușor, o astfel de taxă micro per tranzacție ar cuprinde practic toate fluxurile financiare. Băncile comerciale și ceilalți procesatori de plăți ar acționa practic ca agenți de încasare (withholding agents) ai statului, reținând taxa în momentul procesării fiecărei tranzacții, similar felului în care astăzi rețin comisioane bancare sau anumite impozite la sursă.

Citește și : Pensii 2025. Categoria de români care poate rămâne fără pensie, se anunță tăieri masive PROIECT

„S-a invocat că actualul context este favorabil implementării unei asemenea taxe, că transformarea digitală în creștere – de la servicii de e-guvernare la adopția pe scară largă a plăților electronice și a identității digitale – înseamnă că infrastructura și obiceiurile utilizatorilor sunt deja existente pentru o micro-taxă digitală. Tot mai mulți români folosesc carduri, internet banking și plăți mobile, ceea ce indică faptul că mecanismele necesare colectării automate sunt deja funcționale la scară largă. Principala sarcină tehnică ar fi coordonarea și testarea riguroasă a sistemelor existente, nu inventarea unor tehnologii noi de la zero. Cu o planificare adecvată, România ar putea fi pregătită ca, până în 2026, să pună în funcțiune un sistem care reține automat câțiva bănuți din fiecare tranzacție și îi direcționează către vistieria publică, fără a perturba semnificativ experiența utilizatorilor”, relatează sursele citate.

ce spune Dragoş Anastasiu de ajutorul de înmormântare:

Urmarește RomaniaTV.net și pe