Consecințele dramatice ale pandemiei. Un sfert dintre tinerii între 18 și 24 de ani și-au pierdut locurile de muncă

Pandemia a generat efecte dramatice în rândul tinerilor cu vârste între 18 și 24 de ani. Peste un sfert dintre aceștia și-au pierdut locurile de muncă la nivel mondial.

06 ian. 2022, 16:41
Consecințele dramatice ale pandemiei. Un sfert dintre tinerii între 18 și 24 de ani și-au pierdut locurile de muncă

Pandemia a avut un impact teribil în rândul tinerilor, iar potrivit unui raport realizat de PwC, UNICEF și Generation Unlimited, un sfert dintre persoanele cu vârste între 18 și 24 de ani și-au pierdut locurile de muncă, la nivel global.

Acest procent desemnează 325 de milioane de persoane din întreaga lume care și-au pierdut sursa de venit din cauza crizei economice generate de pandemie.

Munca de acasă, obligatorie pentru cel puţin trei zile pe săptămână, în Franța. O asemenea măsură nu a mai fost luată de la începutul pandemiei

Potrivit studiului UNICEF, numărul tinerilor cu vârste între 15 și 24 de ani a crescut cu 30% între anii 1999 și 2019, însă rata de angajare în rândul lor a scăzut cu aproximativ 12% în aceeași perioadă. Dintre tineri cu locuri de muncă, majoritatea activează în economia informală și ocupă poziții cu salarii mici, în condiții de muncă periculoase și cu siguranța redusă. Aceștia au fost în special vizați de concedieri masive, în timpul pandemiei.

Institutul Național de Statistică informează că în trimestrul al doilea din 2021, rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) din România a fost de 22%, de aproape 3 ori mai mică decât rata de ocupare a populaţiei generale în vârstă de muncă (15-64 ani), de 62,4%.

”Tranziţia de la școală la piaţa muncii este dificilă pentru mulți tineri fie pentru că s-au pregătit pentru profesii unde oferta este prea mică, fie pentru că aptitudinile lor sunt nealiniate cu așteptările angajatorilor, fie pentru că nu vor să urmeze alte programe de învățare, considerând că studiile formale sunt suficiente. Cu alte cuvinte există un decalaj între ceea ce oferă economia reală și competențele generațiilor care intră pe piața muncii. Situația riscă să devină mai complicată în contextul digitalizării accelerate care va necesita o pregătire tot mai sofisticată, însemnând competențe tehnice, dar și creativitate, comunicare, gândire critică și capacitate de a rezolva probleme. Atât sistemele de educație formală, cât și angajatorii au o misiune și o responsabilitate de a ajuta tinerii să se integreze pe piața muncii”, a declarat Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner PwC România.

Vaccinarea împotriva COVID-19, obligatorie pentru salariaţii companiilor cu peste 100 de angajaţi. Decizia controversată a instanţei

Pandemia a generat înlocuirea angajaților cu aparatura tehnologică

Multe locuri de muncă care tradițional sunt ocupate de tineri riscă să fie automatizate, într-un ritm accelerat, iar fără programe educaționale acest fapt poate duce la scăderea ratei de angajare și creșterea șomajului în rândul acestora. Mai îngrijorător este că 63% dintre tinerii între 15 și 24 de ani de la nivel mondial nu au acces la internet acasă pentru a învăța cel puțin competențe digitale de bază.

În România, peste 40% dintre directorii generali se arată interesați de adaptarea strategiei forței de muncă și de creșterea productivității prin automatizare și tehnologizare pentru a asigura competitivitatea propriilor organizații. Circa jumătate dintre directorii generali din România planifică creșteri de peste 10% a investițiilor în transformare digitală, notează HotNews.ro.