Conservatorii polonezi au adoptat legi controversate privind reforma justiţiei

Partidul Lege și Justiție (PiS, conservator), aflat la guvernare și majoritar în cele două camere ale legislativului de la Varșovia, justifică aceste reforme, combătute vehement de opoziție, prin nevoia de a se pune capăt unei 'caste' a magistraților, considerați de PiS moștenitori ai regimului comunist și având în rândurile lor mulți corupți.

Proiectele legislative se referă la Curtea Supremă și Consiliul Superior al Magistraturii și forma în care au fost adoptate este cea prezentată în septembrie de președintele Andrzej Duda, care s-a opus prin veto, în luna iulie, versiunilor lor inițiale. Duda criticase rolul important pe care forma inițială a celor două legi îl acorda ministrului justiției, care în Polonia este și procuror general.

Legea privind Curtea Supremă, votată vineri de Seim (camera inferioară a legislativului polonez), prevede scăderea vârstei de pensionare a membrilor ei de la 70 de ani la 65 de ani. Totuși, președintele țării va putea alege judecători autorizați să-și continue activitatea până la vârsta de 70 de ani. Această dispoziție este contestată, întrucât conservatorii estimează că ea impune pensionarea actualei președinte a Curții Supreme, deși conform Constituției ea trebuie să rămână în funcție pentru un mandat de șase ani, ceea ce înseamnă până la finalul lui 2020.

Noile prevederi urmează să fie supuse la vot și în Senat (camera superioară a parlamentului). Dacă va fi promulgată de președintele Andrzej Duda, noua legislație va acorda parlamentului competența de a decide componența Consiliului Superior al Magistraturii.

Tot vineri, Comisia de la Veneția, organism consultativ al Consiliului Europei, a estimat că noile competențe acordate ministrului justiției în Polonia 'fac posibil ca acesta să se amestece în mod direct în cazuri individuale'. Potrivit experților comisiei citate, noile competențe ale ministrului polonez al justiției au 'o influență negativă' asupra independenței procurorilor și, în general, asupra independenței întregului sistem judiciar.

Imediat ce a preluat puterea, în octombrie 2015, Partidul Lege și Justiție a întreprins reforme în sistemul judiciar considerate de Comisia Europeană o amenințare pentru statul de drept.