Ionuț Dumitru, consilierul premierului Ilie Bolojan, susține că datoria publică rămâne ridicată în ciuda reducerii deficitului bugetar în anul 2025,
Declarațiile au fost făcute în contextul în care liderul UDMR Kelemen Hunor a cerut premierului să revină asupra deciziei privind creșterea taxelor, arătând că nu este „un semn de slăbiciune, ci unul de maturitate”.
Ionuț Dumitru susține, însă, că România se află pe ultima poziție în Europa din perspectiva ponderii veniturilor fiscale în economie.
„Haideți să ne uităm un pic pe cifrele mari. România încasează din taxe și impozite cam 28% din PIB, cea mai mică pondere din Europa”, explică Ionuț Dumitru. Consilierul lui Ilie Bolojan consideră că problema nu este doar nivelul scăzut al încasărilor, ci modul în care acestea sunt folosite către cheltuieli sociale obligatorii.
Potrivit calculelor prezentate de economist, salariile bugetarilor și asistența socială înghit aproape cea mai mare parte a banilor colectați.
„Deci noi cheltuiam dintr-un 28% din PIB, circa 11% din PIB salarii și mai aveam și partea de asistență socială, care include în primul rând partea de pensii pe la un 11-12% din PIB, deci deja din 28% din PIB, 11 salarii plus încă 12, asistență socială, deja se duceau un aproape în jur de 90% din ce încasăm din taxe și impozite, pe salarii și asistență socială, adică cheltuielile sociale obligatorii”, a explicat economistul.
Consilierul lui Ilie Bolojan mai arată că 3% din PIB-ul României este consumat numai cu dobânzi, în timp ce UE permite ca 3% să fie maximul deficitului bugetar.
„Evident că noi astfel de situație dacă mai adaugi alte cheltuieli, obligatorii, cum sunt cheltuielile cu dobânzile pe care le-ați menționat dumneavoastră, circa 3% din PIB, ca să ne dăm seama cât de mare este acest procent, este maximul de deficit bugetar pe care îl permit reglementările europene. Adică noi avem un maxim de deficit bugetar în care trebuie să ne încadrăm, de 3% din PIB și 3% din PIB, noi îl consumăm doar cu dobânzi”, a explicat economistul.
Citește și : Salarii umflate și sporuri „din pix”. Care este instituția de stat care a sfidat plafonarea impusă de Bolojan
La aceste cheltuieli se adaugă și presiunile geopolitice și obligațiile pe care România le are ca stat membru NATO, care complică și mai mult efortul de consolidare fiscală.