Consilierul prezidenţial ucrainean Arestovici şi-a dat demisia după ce a declarat că racheta rusească de la Dnepr a fost lovită de apărarea antiaeriană

Consilierul prezidenţial ucrainean Oleksii Arestovici şi-a înaintat demisia marţi, după criticile aspre stârnite de afirmaţiile sale în care sugera că racheta rusească ce a ucis cel puţin 41 de oameni în oraşul ucrainean Dnipro a fost doborâtă de Ucraina, informează Reuters.

Arestovici şi-a anunţat demisia pe Facebook, după ce şi-a cerut scuze public şi a revenit asupra afirmaţiilor sale într-o postare pe serviciul de mesagerie Telegram.

Forţele Aeriene ale Ucrainei susţin că blocul rezidenţial a fost lovit de o rachetă rusească Kh-22, pe care Kievul nu o poate doborî cu echipamentul pe care îl are în dotare.

Strigătul de durere al unei mame care și-a pierdut fiul în atacul de la Dnipro: ”Vă blestem până la a şaptea generaţie”
„Prezint scuzele mele sincere victimelor şi rudelor lor, locuitorilor din Dnipro şi tuturor celor care au fost profund afectaţi de versiunea mea prematură eronată privind cauza pentru care racheta rusească a lovit o clădire rezidenţială”, a scris Arestovici.

Alte articole

Tragedie aviatică în Crimeea. Un avion militar rus s-a prăbușit, toate cele 29 de persoane de la bord au decedat

Război în Ucraina. Lovitură grea pentru Rusia, ar putea urma o „pace ruşinoasă” pentru Putin

Bilanţul bombardamentului asupra imobilului din Dnipro a ajuns la cel puţin 41 de morţi, între care trei copii, şi 75 de răniţi, între care 14 copii, iar numărul victimelor ar putea în continuare să crească pe măsură ce acţiunile de căutare avansează.

Ca de obicei, Kremlinul a dezminţit responsabilitatea Rusiei în acest măcel, dând vina pe Ucraina. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a vorbit despre „o tragedie” cauzată posibil de apărarea antiaeriană ucraineană.

Război în Ucraina, lovituri năprasnice ale lui Putin: Herson, bombardat cu sălbăticie, la o zi după dezastrul de la Dnipro
Rusia a declanşat la 24 februarie 2022 o invazie în Ucraina pe care o numeşte „operaţiune militară specială”, de fapt o agresiune nejustificată şi neprovocată împotriva unui stat suveran, prima de acest gen în Europa după cel de-al Doilea Război Mondial.