Consiliul Concurenţei a declanşat o investigaţie pe piaţa serviciilor medicale nedecontate de CNAS

„Investigaţia se referă la o posibilă înţelegere anticoncurenţială între Societatea Naţională de Medicina Familie şi Federaţia Naţională a Patronatelor Medicilor de Familie (inclusiv filialele judeţene afiliate acestora) pentru stabilirea în comun a tarifelor pentru diverse servicii medicale care nu sunt decontate de CNAS şi care sunt plătite direct de consumatori„, aratră un comunciat emis miercuri de autoritatea de concurenţă.

În cadrul investigaţiei, au fost efectuate inspecţii inopinate la sediile Societăţii Naţionale de Medicina Familiei (SNMF) şi ale Federaţiei Naţionale a Patronatelor Medicilor de Familie din municipiul Bucureşti şi din ţară.

„Documentele ridicate în cadrul inspecţiilor se află în analiza autorităţii române de concurenţă, în cadrul procedurilor specifice investigaţiei. Inspecţiile inopinate constituie o etapă preliminară a investigaţiei, iar efectuarea lor nu reprezintă o antepronunţare a Consiliului Concurenţei în ceea ce priveşte existenţa unei încălcări a Legii concurenţei„, precizează oficialii Concurenţei.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Consiliul Concurenţei a finalizat studiul privind serviciile de asistenţă medicală din România şi a activităţilor conexe acestora şi a elaborat o serie de recomandări pentru dezvoltarea acestui sector şi îmbunătăţirea concurenţei în domeniu.

Alte articole

Cardul de sănătate nu mai este obligatoriu pentru validarea serviciilor medicale până la finalul lunii noiembrie. Anunțul făcut de CNAS

Horațiu Moldovan şi-a anunţat demisia de la CNAS. Rogobete l-a numit „incompetent”: „O veste excelentă că şi-a dat demisia”

Autoritatea de Concurenţă consideră că trebuie revizuite prevederile referitoare la stabilirea unui număr minim de persoane asigurate înscrise pe listele medicilor de familie, precum şi a reglementărilor care vizează denunţarea unilaterală de către Casa de Asigurări de Sănătate a contratelor încheiate cu cabinetele de medicină de familie, deoarece acestea pot conduce la eliminarea de pe piaţă a unor entităţi care desfăşoară o activitate liberală.

„Din punctul de vedere al Consiliului Concurenţei, principalul aspect care ar trebui să influenţeze alegerea unui cabinet de medicină de familie este oferta de servicii medicale prestate în cadrul acestui cabinet„, arată Consiliul Concurenţei într-un comunicat.

Concurenţa între cabinetele de medicină de familie se manifestă cu ocazia alegerii de către pacient a medicului de familie, în funcţie de opţiunile proprii, legate, în principal, de elemente ce vizează reputaţia medicului şi poziţia geografică a cabinetului şi ca urmare stabilirea unui număr maxim de persoane ce asigurate înscrise la un medic de famile ar fi justificat.

Conform legii, Casa de Asigurări de Sănătate poate denunţa unilateral contractul încheiat cu un medic de familie organizat sub forma unui cabinet medical individual în cazul în care numărul de persoane asigurate înscrise pe lista acestuia se menţine timp de şase luni consecutiv la un nivel mai mic cu 20% din numărul minim stabilit pe unitate administrativă/zonă urbană.

„Ca urmare, stabilirea unui număr minim de asiguraţi/medic de familie poate reprezenta restricţionarea, pe o perioadă mare de timp, a dreptului de acces la exercitarea profesiei pentru medicii de familie care vor să intre în sistem„, precizează oficialii autorităţii.

Mai mult, denunţarea unilaterală de către casele de sănătate a contractelor încheiate cu cabinetele medicale care timp de şase luni consecutiv au un număr de persoane asigurate mai mic de 20% din numărul minim stabilit, reprezintă eliminarea de pe piaţă a unor entităţi care desfăşoară o activitate liberală.

De asemenea, Consiliul Concurenţei recomandă modificarea prevederilor privind componenţa Comisiei care stabileşte numărul minim de persoane asigurate înscrise pe listele medicilor de familie din mediu rural şi care decide, în fapt, intrarea pe piaţă a unor noi medici de familie. În prezent, Comisia are în componenţă şi reprezentanţi ai patronatelor judeţene ale medicilor de familie, respectiv asociaţiilor profesionale judeţene ale medicilor de familie.

Autoritatea de Concurenţă consideră că din această comisie trebuie să facă parte doar reprezentanţii caselor de asigurări de sănătate şi ai direcţiilor de sănatate publică, organizaţiile profesionale urmând să aibă doar rol consultativ.

În urma analizei modalităţilor de contractare a serviciilor medicale de către furnizori cu Casa de Asigurări de Sănătate, Consiliul Concurenţei a constatat că, deşi în conformitate cu prevederile legale, furnizorii pot negocia contractele, în fapt negocierea realizată, nu asigură o flexibilitate adecvată, astfel încât aceasta să vină în întâmpinarea nevoilor furnizorilor.

„Astfel, contractele încheiate sunt contracte cu clauze prestabilite de către Casa de Asigurări de Sănătate, posibilitatea furnizorilor de a discuta/negocia clauzele acestor contracte, rezumându-se, pe de o parte, la prezentarea unei documentaţii care este de asemenea realizată în baza unor reglementări legale şi, pe de altă parte, la analiza acestei documentaţii„, mai arată autoritatea.

De asemenea, Casa de Sănătate este în măsură să impună furnizorilor încheierea contractelor în anumite condiţii.

Ca urmare, Autoritatea de Concurenţă recomandă modificarea actelor normative ce se referă la condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, în sensul asigurării unei flexibilităţi a negocierilor astfel încât aceasta să vină în întâmpinarea nevoilor furnizorilor.

La ora actuală, cel mai mic tarif negociat cu unităţile specializate private pentru consultaţiile de urgenţă devine tariful la care se contractează consultaţiile de urgenţă la domiciliu cu toţi furnizorii. Acceaşi procedură se aplică şi pentru serviciile de transport sanitar neasistat acordate de către unităţile specializate private, cel mai mic tarif negociat devenind tariful la care se contractează serviciile de transport sanitar neasistat cu toţi furnizorii. Consiliul Concurenţei recomandă ca negocierea tarifelor să se facă cu fiecare furnizor, având la baza costurile atât pentru consultaţiile de urgenţă la domiciliu, cât şi pentru serviciile de transport sanitar neasistat acordate de unităţile specializate private.

„Cabinetele de liberă practică care oferă asistenţă medico-balneară şi de recuperare îşi pot desfăşura activitatea numai în acele localităţi în care nu există spitale care au în ambulatoriul astfel de cabinet de specialitate. În acest fel, se creează o barieră majoră la intrarea pe piaţă, dar şi o posibilă restrângere a concurenţei. Consiliul Concurenţei consideră că aceste reglementări creează o barieră majoră la intrarea pe piaţă şi reprezintă o posibilă restrângere a concurenţei şi, ca urmare, recomandă eliminarea acestora„, adaugă oficialii Consiliului Concurenţei.

O altă recomandare importantă se referă la elaborarea unor reglementări prin care să se stabilească, la nivel naţional, o listă exhaustivă care să cuprindă serviciile medicale pe care un cabinet medical le poate desfăşura contra cost.

Studiul realizat de Consiliul Concurenţei este supus dezbaterii publice, pe pagina web a instituţiei, timp de 30 de zile.

Citeşte şi Colegiul Medicilor din România: 180 de milioane de servicii prestate de 60.000 de medici, în 2016