Consiliul Fiscal avertizează, în raportul anual pentru 2025, că evoluția demografică reprezintă unul dintre principalele riscuri pentru finanțele publice ale României. Pe măsură ce generațiile numeroase născute după adoptarea Decretului din 1966 se apropie de vârsta de pensionare, numărul beneficiarilor va crește, în timp ce baza persoanelor care contribuie la sistem rămâne redusă.
„Pe fondul atingerii vârstei de pensionare de către generația «decrețeilor», costul îmbătrânirii populației, integrat parțial în proiecția de bază, exercită presiuni suplimentare asupra cheltuielilor. Potrivit acestor date, cheltuielile cu pensiile din România sunt estimate să crească până în 2030”, se precizează în raportul citat de Digi24.
Citește și: Veste bună pentru 8 milioane de români. Anunţ oficial, câţi bani s-au strâns în contul fiecăruia
Conform calendarului actual, primii decreței născuți în 1967 vor atinge vârsta standard de pensionare începând din 2030 în cazul femeilor și din 2032 în cazul bărbaților. Unele persoane pot ieși însă mai devreme din activitate, dacă îndeplinesc condițiile pentru pensionare anticipată sau beneficiază de reducerile prevăzute de lege.
Astfel, că pentru limitarea efectelor îmbătrânirii populației asupra bugetului, Consiliul Fiscal recomandă creșterea participării pe piața muncii, extinderea bazei de contribuție și modificarea graduală a vârstei de pensionare.
„Atenuarea acestor riscuri ar reclama o serie de măsuri structurale: creșterea participării pe piața muncii, ajustarea graduală a vârstei de pensionare în corelație cu speranța de viață și eliminarea excepțiilor de la vârsta standard de pensionare”, se arată în document.
Presiunea demografică este amplificată de participarea redusă a populației la piața muncii, de aproximativ 67% în România, comparativ cu media de 75,3% din Uniunea Europeană. Numărul mai mic de angajați restrânge baza persoanelor care plătesc contribuții și limitează potențialul de creștere a economiei.
În perspectiva bugetului pentru 2027, Consiliul Fiscal recomandă ca majorarea cheltuielilor cu pensiile și salariile bugetarilor să fie corelată cu evoluția economiei. „Pentru 2027, cheltuielile publice prognozate cu salarii și pensii nu trebuie să depășească, în ceea ce privește ritmul de creștere, dinamica PIB-ului nominal, iar o indexare trebuie să fie prudentă”, a precizat instituția.