Consiliul JAI din 19-20 septembrie privind aderarea României şi Bulgariei la Schengen, anulat

Conform surselor citate, aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen era singurul subiect important pe agenda reuniunii programate săptămâna viitoare.

În condiţiile menţinerii opoziţiei Olandei, precum şi a nuanţării poziţiilor Germaniei şi Belgiei, care consideră necesară aşteptarea raportului suplimentar privind MCV de la finalul acestui an, s-a decis de către preşedinţia cipriotă a UE anularea acestei reuniuni.

Decizia anulării reuniunii de săptămâna viitoare a fost luată luni seară, au precizat aceleaşi surse.

Următoarea reuniune a Consiliului JAI este prevăzută pentru 25-26 octombrie.

În 4 septembrie, preşedintele Traian Băsescu a susţinut, la Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române, că aliaţii şi prietenii României nu au motive să respingă aderarea ţării noastre la Schengen, el precizând că argumentul este că, deşi politicienii şi-au asumat acţiuni „ilegale”, instituţiile statului de drept au funcţionat „corect”.

„Aliaţii şi prietenii noştri nu au motive să ne respingă intrarea în Schengen. Proba este că instituţiile statului de drept au funcţionat chiar dacă politicienii şi-au asumat acţiuni ilegale. Este un punct de vedere pe care vă rog pe toţi ambasadorii să îl susţineţi”, a spus Băsescu, care a precizat că „greşelile oamenilor politici nu pot să ducă la anularea drepturilor pe care românii le aveau”.

Şeful statului a mai spus că faptul că instituţiile statului au reuşit să pună sub control funcţionarea şi abordările politicului nu justifică o sancţionare a României, nici din punct de vedere al intrării în Schengen, nici din punct de vedere al creşterii exigenţei în ceea ce priveşte derularea, finanţarea de către UE a Programelor operaţionale regionale.

În aceeaşi zi, şeful Departamentului Schengen din Ministerul de Interne, Marian Tutilescu, declara că, din punctul său de vedere, România are toate şansele să fie acceptată în Spaţiul Schengen.

Chestorul şef Marian Tutilescu a explicat presei că din cele 11 cerinţe principale ale Uniunii Europene, au fost îndeplinte zece, în timp ce ultima ţine exclusiv de competenţele Parlamentului, care, de altfel, a intrat luni în sesiune şi care „va avea, probabil, în vedere şi aceste probleme”.

Tutilescu a declarat că, în momentul de faţă sunt luate în calcul „două vulnerabilităţi” venite din partea Germaniei şi Olandei, însă speră ca, până în momentul în care raportul va ajunge pe masa Comisiei Europene, cele două state să-şi schimbe poziţia.