Construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă va costa cinci miliarde de euro, iar energia ar putea fi vândută în afara bursei

Aceasta în condiţiile în care, încă din 2009, producătorii sunt obligaţi să vândă întreaga cantitate de energie pe bursa de profil, transparent şi nediscriminatoriu, în urma scandalurilor din anii anteriori legate de faptul că energia ieftină a ajuns în mâinile unor „băieţi deştepţi”.

„Se află în analiză măsuri precum: (i) posibilitatea contractării, de către societatea de proiect, a energiei electrice înainte de obţinerea licenţei de producător, atât pe platforma OPCOM, cât şi în afara acesteia şi (ii) dezvoltarea unui mecanism de tip CfD (contracte pentru diferenţă), model utilizat în cadrul reformei pieţei de electricitate din Marea Britanie, care are în vedere susţinerea investiţiilor din domeniul energetic în capacităţi de producţie cu emisii reduse de carbon”, arată documentul citat de Economica.net.

În strategia privind acest proiect se mai vorbeşte şi despre „posibilitatea garanţiei de stat drept un instrument necesar pentru securizarea finanţării investiţiilor mari de infrastructură energetică, care aduc plus valoare în plan economic şi social, cu condiţia respectării legislaţiei interne şi europene privind ajutorul de stat şi cu încadrarea în plafonul de garanţii agreat cu organismele financiare internaţionale”.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Realizarea proiectului presupune asigurarea de fonduri pentru investiţii estimate la aproximativ 5 miliarde euro, fără activele deja existente în proprietatea Nuclearelectrica şi a statului român.

Alte articole

Cât de bine arată Andra după ce a slăbit! Apariție spectaculoasă la galele live de la ”Românii au talent”

O femeie din Galați a confundat „parcarea”: Șoferița a intrat cu mașina direct într-un bancomat și a rănit o persoană. FOTO

„Pentru asigurarea acestor fonduri, implementarea Proiectului este prevazută a se face prin atragerea în mod transparent a capitalului privat al unui IP (investitor privat majoritar – n.r.) cu bonitate şi forţă financiară, dar şi capabilitate tehnologică, care are disponibilitatea să îşi asume riscurile potenţiale în faza de execuţie pentru a beneficia de energie competitivă şi sigură pe termen lung (cel puţin 50 de ani) în faza de exploatare”, potrivit documentului.

Studiul de fezabilitate realizat de Ernst & Young în 2012 arăta că investiţia în cele două reactoare ar fi urmat să se ridice la 6,45 miliarde de euro, însă suma urma să fie revizuită după realizarea unui nou studiu.

Autorii strategiei revizuite detaliază că realizarea reactoarelor 3 şi 4 este necesară pentru a înlocui capacităţile care vor ieşi din uz în următorii ani.

„În vederea satisfacerii necesarului de energie electrică pe termen mediu şi lung, la preţuri suportabile pentru consumatori, în condiţii de calitate, siguranţa în alimentare şi cu respectarea principiilor dezvoltării durabile, România trebuie să pună în operare capacităţi energetice noi, competitive şi cu utilizare de tehnologii curate, care să acopere deficitul de capacitate apreciat că va apărea după 2015, cu tendinţe clare de adâncire după 2020-2025”, spune strategia.

Astfel, creşterea capacităţii energetice a centralei nucleare de la Cernavodă cu încă două unităţi nucleare a fost identificată ca fiind soluţia optimă de acoperire a deficitului de capacitate după 2020, atât din punct de vedere tehnico-economic şi al termenului de realizare, cât şi din perspectiva utilizării resurselor interne şi infrastructurii naţionale existente, dezvoltate pe tipul de tehnologie CANDU.

În plus, proiectul nuclear de la Cernavodă se încadrează în categoria investiţiilor în tehnologii cu emisii reduse de carbon, absolut necesare pentru România, în contextul obiectivelor foarte ambiţioase de decarbonizare la nivel european, de reducere cu 40% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în anul 2030.

Citeşte mai mult pe economica.net