Preşedintele Klaus Iohannis şi liderul PSD Liviu Dragnea se află într-un „război al referendumurilor”. Primul care a anunţat organizarea unui plebiscit a fost şeful statului. Luni seară, Iohannis a anunţat că vrea referendum pe modificarea legilor justiţiei, iar marţi dimineaţă a trimis preşedinţilor Camerei Deputaţilor şi Senatului scrisoarea în care solicită consultarea Parlamentului cu privire la organizarea unui referendum. Consultarea Parlamentului este obligatorie, dar votul se poate organiza chiar dacă avizul legislativului va fi negativ.

Preşedintele Liviu Dragnea nu s-a lăsat mai prejos şi a anunţat că social-democraţii intenţionează să organizeze două referendumuri, unul pe tema familiei tradiţionale şi altul pe tema eliminării imunităţii, inclusiv pentru preşedintele României.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

EXCLUSIV. Victor Ponta demască mânăriile făcute pentru alegerile ...

EXCLUSIV Piedone a luat masa în direct la România TV şi a ...

În cazul în care cele trei referendumuri vor avea loc şi vor fi separate, costurile pentru organizarea lor s-ar ridica la circa 300 de milioane de lei, adică 67 de milioane de euro, dacă ne raportăm la costul ultimului referendum organizat în 2012, pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu – circa 100 de milioane de lei. 

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, marţi, că subiectul costurilor referendumului trebuia analizat de cei care au iniţiat demersul care a dus la declanşarea procedurilor de consultare populară pe tema luptei anticorupţiei. Preşedintele a răspuns astfel ministrului de Interne, Carmen Dan, care a apreciat că plebiscitul va costa foarte mult şi că România are alte priorităţi.

6 referendumuri după 1989

1991

După 1989, în România s-au organizat şase referendumuri, iar nota de plată pentru statul român nu a fost deloc de neglijat. Astfel, primul referendum de după 1989, în România, a fost organizat pe data de 8 decembrie 1991. El a adus aprobarea unei noi Constituții a României, necesară după Revoluția din decembrie 1989, ce a înlăturat dictatura comunistă din România. Noua Constituție a fost aprobată cu un procentaj de 77,3% dintre participanți. La data intrării în vigoare a noii constituții, Constituția din 21 august 1965 a fost în întregime abrogată expres (art. 149 din Constituție).

2003

Al doilea referendum a avut loc pe 18 și 19 octombrie 2003 și a vizat aprobarea unor revizuiri ale Constituției. Cele mai importante noutăți aduse Legii fundamentale au vizat armonizarea legislației românești cu reglementările Uniunii Europene și cu cele ale Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, pentru exercitarea în comun a unor competențe cu cele două organisme internaționale, în acest sens fiind introduse două articole cuprinse la titlul „Integrarea euro-atlantică” (Art. 1451 și 1452). Printre modificările aduse Constituției din 1991, se numără stabilirea mandatului președintelui țării la cinci ani față de patru ani cât era până atunci (Art. 83, alin.1) și introducerea unui nou alineat care prevede că președintele nu îl poate revoca pe primul ministru (Art. 106, alin.11).

Referendumul a costat 223 de miliarde de lei vechi, adică 22,3 milioane de lei noi (RON). 

2007

Următorul plebiscit a fost organizat pe data de 19 mai 2007. Cetățenii cu drept de vot au fost consultaţi în privinţa demiterii lui Traian Băsescu, președintele suspendat. Demersurile pentru suspendarea președintelui au început la data de 18 ianuarie 2007, când PSD a reclamat încălcări ale Constituției din partea lui Traian Băsescu. În avizul din 17 aprilie, Curtea Constituțională s-a exprimat împotriva suspendării, argumentând că faptele incriminate nu au încălcat Constituția. Cu toate acestea, în ședința comună din 19 aprilie 2007, Parlamentul a votat pentru suspendarea lui Traian Băsescu, cu 322 voturi pentru, 108 împotrivă și 10 abțineri. Suspendarea a devenit efectivă în 20 aprilie 2007, după ce Curtea Constituțională a luat act de decizia Parlamentului României. S-au prezentat la vot 44,45% din cetățenii cu drept de vot, 74,48% dintre ei votând împotriva demiterii lui Traian Băsescu.

Guvernul a alocat 60 de milioane de lei (circa 18 milioane de euro) pentru acest referendum.

2007

A urmat plebiscitul din 25 octombrie 2007, după ce, cu două zile înainte, președintele Traian Băsescu semnase decretul privind organizarea referendumului pentru introducerea votului uninominal, concomitent cu alegerile pentru Parlamentul European. Astfel, românii cu drept de vot au fost chemați să răspundă prin „da” sau „nu” la întrebarea: „Sunteți de acord ca, începând cu primele alegeri care vor fi organizate pentru Parlamentul României, toți deputații și senatorii să fie aleși în circumscripții uninominale, în baza unui scrutin majoritar în două tururi?”.

Prezența la vot în toată țara a fost de 26,51 %. Dintre alegători, 81,36 % au votat DA, 16,17 % au votat NU, iar 2,46 % dintre voturi au fost nule. Din centralizarea rezultatelor finale a reieșit că la referendum au participat 4.851.470 de alegători. La 29 noiembrie 2007, Curtea Constituțională a constatat că „din totalul de 18.296.459 persoane înscrise în lista pentru referendum, au participat la vot 4.851.470 persoane, număr insuficient pentru ca referendumul să fie declarat valabil, în conformitate cu prevederile art.5 alin.(2) din Legea nr.3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, cu modificările și completările ulterioare”. Pentru ca referendumul să fi putut fi validat ar fi fost necesară o participare la vot de jumătate plus unu din numărul total de alegători.

Suma alocată pentru acest referendum a fost de 47.349.000 de lei (13,5 milioane de euro). Banii au fost puşi la dispoziţia Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, Ministerului Afacerilor de Externe, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, respectiv a Secretariatului General al Guvernului pentru Institutul Naţional de Statistică, sume alocate din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului.

2009

Al cincilea referendum a fost organizat pe data de 22 noiembrie 2009 şi a vizat trecerea de la parlamentul bicameral (137 de senatori și 334 deputați) la un parlament unicameral (până la 300 de deputați). La referendum, care s-a ținut concomitent cu alegerile prezidenţiale, s-au prezentat 9.320.240 din totalul de 18.293.277 de cetățeni cu drept de vot, adică 50,95%. Conform BEC, 77,78% dintre alegători au răspuns cu DA pentru trecerea la un Parlament unicameral și 22,22% cu NU. Totodată, 88,84% dintre români au răspuns cu DA pentru reducerea numărului de parlamentari la maximum 300 și 11,16% cu NU. Astfel, referendumul a fost validat.

Organizarea referendumului pentru Parlamentul unicameral a costat 6,52 milioane de lei (circa 1,5 milioane de euro), pentru că a fost în aceeaşi zi cu alegerile prezidenţiale.

2012

Cel mai recent referendum, al șaselea de după 1989, a avut loc pe data de 29 iulie 2012 și a avut ca obiect demiterea președintelui Traian Băsescu. Chemați să răspundă la întrebarea ‘Sunteți de acord cu demiterea Președintelui României, domnul Traian Băsescu?’, 87,52% dintre cetățeni s-au pronunțat pentru demitere, în timp ce 11,15% împotriva demiterii. Întrucât nu s-a întrunit cvorumul de prezență, de 50%+1, la referendum prezentându-se doar 46,24% dintre cetățenii înscriși în listele electorale, referendumul a fost invalidat de către Curtea Constituțională, la 21 august 2012.

Bugetul alocat de Guvern pentru organizarea referendumului a fost de 95,6 milioane lei (circa 21 de milioane de euro). Banii au fost cheltuiți pentru centralizarea şi prelucrarea rezultatelor votării, organizarea birourilor electorale, desfăşurarea procesului electoral şi indemnizaţiile membrilor birourilor electorale. Banii au fost alocaţi din Fondul de Rezervă Bugetară pentru principalele instituţii implicate în organizarea referendumului, respectiv Ministerul Administraţiei şi Internelor, Autoritatea Electorală Permanentă, Ministerul Afacerilor Externe, Secretariatul General al Guvernului şi Serviciul de Transmisiuni Speciale.