Ora de iarnă 2025. Lucruri mai puţin ştiute despre schimbarea orei. De ce fiecare secundă contează!

În România, trecerea la ora de iarnă are loc în ultimul weekend din luna octombrie. În 2025, schimbarea se va face în noaptea de sâmbătă, 25 octombrie, spre duminică, 26 octombrie. La ora 04:00, ceasurile se vor da înapoi la ora 03:00, astfel că vom avea o oră în plus de somn, iar ziua de 26 octombrie 2025 va fi cea mai lungă din an. De fapt, vom reveni la ora standard, ceea ce înseamnă că serile se vor întuneca mai devreme, iar diminețile se vor lumina mai devreme.

Ajustarea este aplicată uniform în toate țările membre UE pentru a menține coerența programelor și sincronizarea activităților transfrontaliere.

Ora de iarnă marchează revenirea la fusul orar natural (Eastern European Time, UTC+2). Efectele se simt imediat: diminețile devin mai luminoase, iar serile se întunecă rapid, influențând percepția asupra duratei zilei și nivelul de energie.

Telefoanele și laptopurile își ajustează automat ora (dacă setarea „auto” e activă); verificați ceasurile analogice, cuptorul, bordul mașinii etc.

Alte articole

Ora de iarnă 2025. Gata, Comisia Europeană opreşte schimbarea orei: „Nu mai are niciun sens şi ne enervează pe toţi”

Dormim o oră mai mult, se trece mai devreme la ora de iarnă 2025

Această schimbare, aparent simplă, influențează ritmul zilnic și poate aduce efecte neașteptate asupra somnului și energiei.

Deși mulți tratează trecerea la ora de iarnă ca pe o formalitate, ajustarea ceasurilor poate avea efecte reale asupra somnului, stării de spirit și nivelului de energie. Înțelegerea modului în care corpul reacționează la acest nou ritm poate fi un pas important pentru a trece mai ușor prin sezonul rece și pentru a-ți păstra echilibrul zilnic.

Ora de iarnă 2025 readuce unul dintre cele mai așteptate momente ale sezonului: dăm ceasurile cu o oră înapoi. Deși pare un detaliu tehnic, această schimbare influențează ritmul zilnic, calitatea somnului și nivelul de energie. Mulți se întreabă cum pot folosi această oră „câștigată” pentru odihnă și organizarea mai eficientă a zilei.

Ce este ora de iarnă și de ce se schimbă ceasurile

Ora de iarnă reprezintă revenirea la timpul standard, prin mutarea ceasurilor cu o oră înapoi. Este opusul orei de vară, când înaintează ceasurile pentru a profita de mai multă lumină naturală seara. Scopul principal al acestei ajustări este sincronizarea activităților zilnice cu lumina naturală, care scade odată cu apropierea iernii. Diminețile devin mai luminoase, iar serile se întunecă mai repede, influențând atât rutina zilnică, cât și starea de spirit.

În România, trecerea la ora de iarnă are loc anual, în ultima duminică din octombrie. În noaptea respectivă, la ora 4:00 dimineața, ceasurile se dau înapoi la ora 3:00, oferind o oră în plus de somn. Această măsură se aplică în toate statele Uniunii Europene, pentru a menține sincronizarea programelor de transport, comunicații și activități internaționale.

Citește și

Ora de iarnă 2025. Când se dau ceasurile înapoi și ce efect are trecerea asupra corpului omenesc. Mai multe țări din UE vor să renunțe la schimbarea orei

Cum ne influențează schimbarea ceasului
Deși pare o formalitate minoră, ora de iarnă afectează organismul. Răsăritul mai devreme poate fi benefic pentru cei matinali, dar apusul rapid reduce timpul petrecut în lumină naturală, influențând nivelul de energie și calitatea somnului. Ritmul circadian necesită câteva zile pentru adaptare, iar o rutină echilibrată ajută corpul să se ajusteze mai ușor la noul program.

Dezbateri despre renunțarea la schimbarea orei
La nivel global, aproximativ 40% dintre țări practică schimbarea orei, dar impactul asupra sănătății a stârnit controverse. Studiile arată că ajustarea bruscă poate provoca oboseală, scăderea concentrării și stres. Din acest motiv, unele state au propus renunțarea la schimbarea orei și adoptarea unui fus orar fix pe tot parcursul anului.

România trece la ora de iarnă

Cum afectează somnul și ritmul zilnic
Chiar dacă câștigăm aparent o oră în plus de somn, adaptarea organismului poate dura câteva zile. Mulți experimentează treziri frecvente, oboseală sau tulburări ușoare de somn. Ritmurile circadiene, care reglează somnul, energia și dispoziția, sunt influențate de schimbarea luminii naturale. Reducerea expunerii la soare seara afectează nivelurile de serotonină și melatonină, generând un „jet lag social” similar cu cel resimțit după un zbor lung.

Efectele pot include și creșteri ușoare ale riscului de accidente sau probleme cardiovasculare în primele zile, precum și tulburări de dispoziție sau anxietate la persoanele sensibile.

Cum să te adaptezi mai ușor

• Ajustează-ți somnul treptat cu câteva zile înainte: culcă-te și trezește-te cu 10–15 minute mai devreme.
• Expune-te la lumină naturală dimineața pentru a regla ceasul intern. Dacă este prea întuneric, folosește o lampă cu spectru complet sau un „sunrise alarm clock”.
• Creează un mediu optim pentru somn: dormitor întunecat, aer proaspăt și temperatură scăzută.
• Evită ecranele înainte de culcare și redu consumul de cafeină și alcool seara.
• Rituale relaxante precum cititul, baia caldă sau exercițiile de respirație ajută corpul să se pregătească pentru odihnă.
• În primele zile, fii blând cu tine: un pui de somn scurt sau activitatea fizică ușoară ajută la refacerea energiei.

Ora de iarnă 2025. Se mai schimbă ora în weekend? Anul acesta dăm ceasul înapoi mai devreme

Lucruri pe care nimeni nu ți le spune despre schimbarea orei

Schimbarea orei, fie că trecem la ora de iarnă sau la cea de vară, este mai mult decât un simplu ajustaj al ceasurilor. Iată câteva aspecte surprinzătoare pe care mulți nu le observă:

►Corpul tău resimte fiecare minut
Chiar și o oră poate afecta ritmul circadian. Mulți simt oboseală, dificultăți de concentrare sau schimbări de dispoziție în primele zile după trecerea orei. Este un fenomen temporar, dar real, și poate fi mai pronunțat la copii și persoane sensibile la schimbările de somn.

►Lumina influențează starea de spirit mai mult decât crezi
Ora de iarnă aduce dimineți mai luminoase, dar seri mai întunecate. Lipsa luminii naturale seara poate afecta secreția de melatonină și nivelul de energie, influențând productivitatea și starea de spirit.

►Siguranța poate fi afectată subtil
În special în zilele imediat următoare schimbării, accidentele rutiere tind să crească ușor, din cauza somnului insuficient și a vizibilității reduse în orele serii. Schimbarea orei nu afectează doar confortul, ci și atenția în trafic.

►Dispozitivele nu sunt întotdeauna sincronizate
Majoritatea telefoanelor și calculatoarelor își schimbă ora automat, dar ceasurile analogice, echipamentele de birou sau anumite gadgeturi necesită ajustare manuală. Acest detaliu minor poate provoca confuzii în programul zilnic dacă este ignorat.

►Corpul se adaptează mai ușor cu mici ajustări
Schimbarea orei poate fi resimțită mai blând dacă îți ajustezi treptat rutina: culcă-te cu 15–20 de minute mai devreme, menține mese regulate și expune-te la lumină naturală cât mai mult timp în prima parte a zilei. Aceste mici obiceiuri fac diferența între o adaptare rapidă și câteva zile de oboseală.

Istoria schimbării orei
Conceptul de adaptare a timpului la lumina naturală datează din Antichitate. Romanii foloseau ceasuri cu apă cu scale diferite pentru anotimpuri. În 1784, Benjamin Franklin a sugerat trezirea mai devreme vara pentru a economisi lumânări, iar în 1895 George Hudson propunea mutarea ceasurilor pentru a profita de mai multă lumină după programul de lucru.

Implementarea oficială a venit în 1916, în Germania și Austro-Ungaria, pentru economisirea energiei în timpul Primului Război Mondial, iar România a introdus ora de vară pentru prima dată în 1917, cu aplicare intermitentă până la stabilizarea ei. Astăzi, discuțiile se concentrează tot mai mult pe sănătate și calitatea vieții, iar unele țări iau în considerare un fus orar fix permanent.

Nu trebuia să se oprească schimbarea orei? Ce s-a întâmplat cu inițiativa UE

– 2018: Comisia Europeană propune renunțarea la schimbările sezoniere, lăsând statelor membre libertatea de a alege ora „permanentă”. Consultarea publică strânge ~4,6 milioane de răspunsuri, 84% fiind pentru renunțare.

– 2019: Parlamentul European votează pentru oprirea schimbării orei începând cu 2021, dar textul trebuie agreat și de Consiliu (statele membre).

– Azi: Consiliul UE nu a convenit încă o poziție comună, deci regimul actual rămâne în vigoare. Discuțiile s-au blocat mai ales din cauza nevoii de coordonare între state (pentru a nu crea „insule” orare în piața unică). Periodic, unele guverne reiau subiectul – de pildă, Spania a anunțat în octombrie 2025 că va împinge din nou tema pe agenda europeană –, dar nu există o decizie finală.

Ora de iarnă 2025: Când se schimbă ora în România și ce efecte are asupra organismului

România se pregătește să treacă la ora de iarnă. Află când se dă ceasul înapoi și ce impact poate avea schimbarea asupra organismului.

Vezi și Ora de iarnă 2025. Se schimbă ora mai devreme în acest an, când potrivim ceasurile ca să dormim mai mult

Trecerea la ora de iarnă nu are legătură directă cu condițiile meteorologice, ci cu lumina naturală.

Pe măsură ce zilele devin mai scurte, ora oficială este ajustată astfel încât răsăritul să aibă loc mai devreme, pentru ca oamenii să beneficieze de mai multă lumină dimineața.

România va trece oficial la ora de iarnă în noaptea de sâmbătă spre duminică, 25 spre 26 octombrie 2025, când ceasurile se vor da înapoi cu o oră. Astfel, ora 4:00 va deveni ora 3:00, iar ziua de duminică va fi cea mai lungă din an, va avea 25 de ore.

Ora de iarnă 2025. De ce se schimbă ora mai devreme, cum se poate transforma ora pierdută de somn într-un avantaj în weekend

Ora de iarnă, denumită și „ora standard”, marchează revenirea la ritmul natural al luminii solare. Aceasta este opusul orei de vară, introdusă pentru a profita mai mult de lumina naturală pe timpul serii.

Trecerea la ora de iarnă înseamnă dimineți mai luminoase și seri întunecate mai devreme, odată cu scurtarea zilelor din sezonul rece.

Cum ne influențează trecerea la ora de iarnă
Medicii și specialiștii în somnologie atrag atenția că schimbarea orei poate influența ritmul biologic, în special în primele zile, când pot apărea stări de oboseală, dificultăți de concentrare și somn mai puțin odihnitor.

Pentru o adaptare mai ușoară, specialiștii recomandă ajustarea treptată a programului de somn cu câteva zile înainte, prin culcarea cu 15–20 de minute mai devreme. Expunerea la lumină naturală dimineața ajută organismul să se sincronizeze mai repede cu noul ritm, iar mesele ușoare și evitarea cafelei seara contribuie la un somn mai bun.

Se recomandă, de asemenea, menținerea unui program constant pentru orele de masă și odihnă, efectuarea de mișcare în aer liber și evitarea expunerii la ecrane seara.

În primele zile după trecerea la ora de iarnă, atenția în trafic trebuie sporită, deoarece oboseala și vizibilitatea redusă pot influența reflexele.

Cei mai afectați sunt copiii și vârstnicii, al căror organism are nevoie de mai mult timp pentru a se adapta.

Dezbaterea europeană
În Uniunea Europeană, schimbarea orei este tot mai contestată. Parlamentul European a propus în ultimii ani renunțarea la sistemul de trecere între ora de vară și cea de iarnă, considerându-l depășit și dăunător sănătății. Până la o decizie finală comună, statele membre continuă să aplice actualul sistem.

Pe lângă Parlamentul European, care a votat pentru eliminarea schimbării orei în 2019, Comisia Europeană propusese aceeași măsură după o consultare publică în 2018, la care au participat 4,6 milioane de persoane, 84% fiind favorabile.

În acel moment, decizia a rămas blocată din lipsă de consens între statele membre, fiind necesară o majoritate calificată în Consiliu.

România va reveni la ora de vară în primăvara anului viitor, în noaptea de 29 martie 2026, când ceasurile se vor da înainte cu o oră, de la 3:00 la 4:00.

Implicații pentru oameni și companii
Somn & sănătate. Cercetările sintetizate pentru Parlamentul European arată că schimbările sezoniere pot perturba ritmul circadian, cu posibile efecte pe termen scurt asupra somnului și stării de alertă. Beneficiile energetice sunt cel mult marginale, iar impactul economic general rămâne neconcludent.

Transport & programări. Companiile aviatice, feroviare și serviciile logistice ajustează automat orarele, însă duminică dimineața pot exista diferențe față de obișnuit; dacă aveți zboruri, conexiuni sau livrări programate, verificați biletul după actualizarea orei. (Calendarul unificat a fost creat tocmai pentru a limita astfel de fricțiuni.)

Business & software. Sistemele informatice moderne se bazează pe baze de date de fusuri orare (IANA) și reguli UE; totuși, pentru aplicații legacy:

– revizuiți task-urile cron programate între 03:00–04:00;
– validați backup-urile și rapoartele zilnice generate în acel interval;
– comunicați intern noul orar pentru echipele cu ture de noapte. (Motivul armonizării din 2000/84/CE a fost exact planificarea stabilă în sectoare critice.)

Când trebuie să pui CAUCIUCURI DE IARNĂ. Mituri false despre anvelopele de iarnă

Ce facem în weekendul 25–26 octombrie

• Sâmbătă seara activați setarea automată a orei pe telefon și verificați ceasurile analogice duminică dimineața.
  Dacă conduceți devreme, țineți cont că se înserează mai repede începând de duminică.
  Dacă alergați, mergeți cu bicicleta sau ieșiți cu copiii în parc, diminețile vor avea mai multă lumină.

Va renunța UE la schimbarea orei?

Posibil, dar nu e decis. Parlamentul European a dat undă verde încă din 2019, însă fără acordul statelor membre în Consiliu, proiectul nu devine lege. Până când există o soluție comună (inclusiv asupra „orei permanente” alese), Europa continuă cu reglajele sezoniere.

– Consiliul UE – Seasonal clock changes in the EU (status: „current system remains in place; Council has not agreed its position”).

– Comisia Europeană – Summertime (DG MOVE) (propunerea din 2018, rezultatele consultării publice, cadrul legal).

– Parlamentul European – Comunicat 26.03.2019 (votul pentru oprirea schimbărilor, începând cu 2021).

– EPRS Briefing, 2019 (sinteză efecte: sănătate, energie, piață internă).