Contestaţia la executare depusă de Liviu Dragnea în dosarul Referendumul se va judeca la ICCJ

Publicat: Miercuri, 15 Februarie 2017 06:23 // Actualizat: Miercuri, 15 Februarie 2017 18:08 // Sursa: romaniatv.net

Tribunalul București a decis, miercuri, să trimită spre judecare la Înalta Curte de Casație și Justiție contestația la executare depusă de Liviu Dragnea împotriva condamnării la doi ani închisoare cu suspendare primite în dosarul "Referendumul".

UPDATE Inițial, DNA solicitase ca numai o parte din această contestație să fie trimisă la ÎCCJ, însă un judecător de la Tribunalul București a decis că această instanță nu are competența materială de a judeca speța, astfel încât procesul se va muta cu totul la instanța supremă, potrivit Agerpres.

Președintele PSD, Liviu Dragnea, a depus pe 3 februarie la Tribunalul București o contestație la executare, împotriva condamnării la doi ani închisoare cu suspendare primite în dosarul "Referendumul". Acțiunea are ca obiect contestația la executare (art. 598 Noul Cod de procedură penală), aceasta fiind o cale extraordinară de atac.

Potrivit art. 598 din Codul de procedură penală, contestația împotriva executării hotărârii penale se poate face în următoarele cazuri: când s-a pus în executare o hotărâre care nu era definitivă; când executarea este îndreptată împotriva altei persoane decât cea prevăzută în hotărârea de condamnare; când se ivește vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare; când se invocă amnistia, prescripția, grațierea sau orice altă cauză de stingere ori de micșorare a pedepsei.

Pe 2 februarie, Liviu Dragnea anunța că a început o acțiune de redeschidere a procesului 'Referendumul', prin depunerea unei contestații la executare adresată Tribunalului București.

"Avocații spun, studiind Codul penal și de procedură penală, care nu este deloc ambiguu, că practic eu nu am hotărârea de condamnare. Hotărârea de condamnare a unui cetățean român trebuie să conțină trei elemente — partea introductivă, dispozitivul (acel anunț) și expunerea care cuprinde de fapt toată motivarea. Eu, după aproape 10 luni de zile, nu am această motivare — asta înseamnă că hotărârea nu este completă. De asemenea, nici nu mai pot avea niciodată, pentru că legislația este foarte clară, motivarea este obligație legală (...) și trebuie dată la toate hotărârile în 30 de zile. Au trecut aproape 10 luni. Trebuie semnată și asumată și compusă de către toți membrii completului. Doamna fostă președintă a Curții Supreme, Livia Stanciu, la două luni după ce a fost adoptată această sentință, s-a pensionat și a mers la Curtea Constituțională. Exista o prevedere legală, care e și acum în vigoare, care spunea că orice judecător care iese din sistem are obligația să-și încheie toate motivările. Nu s-a întâmplat la această oră, nu mai poate semna această motivare", declara atunci președintele PSD.

Peste numai câteva zile de la această declarație, pe 8 februarie, ÎCCJ publica motivarea în dosarul "Referendumul".

În luna aprilie 2016, Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv de Înalta Curte la doi ani de închisoare cu suspendare, cu un termen de încercare de patru ani, în dosarul "Referendumul".

Potrivit DNA, în calitate de secretar general al PSD, Liviu Dragnea, cu ocazia organizării și desfășurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influența și autoritatea sa în partid în scopul obținerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianța politică din care făcea parte formațiunea pe care o reprezenta, și anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obținute în alte condiții decât cele legale.

În acest sens, conform procurorilor, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influență în virtutea funcției pe care o deținea, având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot.

În paralel, Dragnea este acuzat că a coordonat un sistem informatic complex, prin intermediul căruia a transmis mesaje, ordine și recomandări legate de stimularea participării cetățenilor la vot prin mijloace interzise de lege către coordonatorii județeni de campanie/primarii/activiștii de partid, preciza DNA.

UPDATE: Procurorul DNA a cerut miercuri Tribunalului Bucureşti să trimită la instanţa supremă partea din contestaţia la executare a lui Liviu Dragnea referitoare la semnatarii motivării condamnării din dosarul "Referendumul”, judecătorul urmând să stabilească dacă admite această cerere.

Magistratul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) a arătat că solicitarea de trimitere la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este doar pentru partea din dosar referitoare la semnatarii motivării, iar contestaţia la executare formulată de Liviu Dragnea să se judece în continuare la Tribunalul Bucureşti.

Avocatul lui Dragnea a spus că oricum era motiv de amânare a judecării contestaţiei la executare, deoarece până miercuri nu a ajuns la Tribunalul Bucureşti hotărârea definitivă din dosarul „Referendumul” dată de Completul de cinci judecători de la instanţa suprema.

Judecătorul de la Tribunalul Bucureşti a rămas în pronuntare pe cererea DNA.

Şedinţa de judecată de la Tribunalul Bucureşti în care este analizată contestaţia la executare formulată de Liviu Dragnea în dosarul "Referendumul" este programată să înceapă la ora 8.30.

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat marţi că, din ce a înţeles, în dosarul "Referendumul” a primit pedeapsa pentru "exemplificare”, afirmând că nu este corect ca oamenii să fie condamnaţi pentru exemplu, situaţii care aduc aminte de "nişte vremuri triste”.

Dragnea a arătat că s-a vorbit despre contestaţia sa în anulare că este "o prostie” şi a făcut referire la un judecător care spunea şi în cazul Rarinca "ceva îngrozitor”, respectiv că dacă o persoană este achitată nu înseamnă că este nevinovată, ceea ce arată "cum gândeşte un judecător”.

"Un domn judecător, nu îi pronunţ numele, celebru de altfel, a fost în CSM, acum ceva timp, în cazul Rarinca, spunea ceva îngrozitor, că, şi dacă o persoană este achitată, nu înseamnă că este nevinovată. Asta arată, de fapt, cum gândeşte un judecător. Adică toţi suntem vinovaţi, decide dumnealui pe care îl condamnă şi pe care îl achită. Am văzut că au vorbit despre acest demers ca fiind o prostie. Nu mă interesează considerentele dumnealui, numai că încalcă nişte legi de organizare judecătorească şi nişte legi care obligă orice judecător să pună presiune sau să încerce să influenţeze o decizie a instanţei”, a spus Dragnea, marţi, la ieşirea din sala de la instanţa supremă unde s-a judecat dosarul în care este acuzat de instigare la abuz în serviciu.

Preşedintele PSD a adăugat că are dreptul să conteste decizia din dosarul "Referendumul” atât timp cât hotărârea nu este completă.

"O să mă uit cu atenţie cine a semnat motivarea respectivă, să vedem dacă avea dreptul să semneze, pentru că eu cred că, totuşi, de la această clădire (Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, n.r.) se aşteaptă ca legea să fie respectată la rigoare”, a precizat Dragnea.

Întrebat dacă pedeapsa de doi ani de închisoare cu suspendare primită în dosarul "Rerendumul” şi-a atins scopul educativ, cum a motivat instanţa, şi acum a învăţat lecţia, Dragnea a spus: "Mă abţin. Nu am citit toată motivarea, doar ce a apărut în presă”.

"Am înţeles că s-a dat pentru exemplificare. Deci dacă oamenii sunt condamnaţi pentru exemplu, mi-aduc aminte de nişte vremuri triste pentru această ţară. Oamenii, vinovaţi, nevinovaţi, trebuie condamnaţi pentru exemplu. Eu nu cred că asta e corect”, a adăugat Dragnea.

În 22 aprilie 2016, preşedintele PSD Liviu Dragnea a fost condamnat, de instanţa supremă, la doi ani de închisoare cu suspendare.

Potrivit rechizitoriului din dosarul "Referendumul”, Liviu Dragnea, la data faptelor secretar general al PSD, cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, pentru demiterea fostului preşedinte Traian Băsescu, "a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale".

Conform procurorilor, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influenţă în virtutea funcţiei pe care o deţinea, având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot.

Completul de cinci judecători care a dat decizia definitivă în dosarul "Referendumul” a redactat recent motivarea, arătând că pedeapsa de doi ani de închisoare cu suspendare aplicată lui Liviu Dragnea este de natură să asigure scopul educativ şi să faciliteze reinserţia socială a inculpatului.

Judecătorii au apreciat că pedeapsa primită de Liviu Dragnea este suficientă "pentru a-l determina să adopte o conduită corespunzătoare în cadrul campaniilor electorale viitoare".

Din Completul de cinci judecători a făcut parte şi Livia Stanciu, care la momentul condamnării din dosarul “Referendumul” era preşedintele instanţei supreme.

Livia Stanciu nu a mai fost la momentul redactării motivării deciziei la instanţa supremă, pentru că s-a pensionat la jumătatea anului trecut, iar din iulie 2016 este judecător la Curtea Constituţională.

loading...
Comenteaza // Vezi comentarii
        Citeste mai mult despre:   
CCR dosar Liviu Dragnea dosarul "Referendumul" Liviu Dragnea sentinta Liviu Dragnea
Daca ti-a placut articolul, urmareste RomaniaTV.NET pe   facebook facebook sau  twitter twitter.
1
EUR
4.7612
RON
27 May
noapte 15 °
zi 29 °
Ultimele joburi adaugate
24 H