Judecătorul Ion Tudoran, deși a fost atenționat în repetate rânduri de către Instanța supremă, a recidivat în mai multe cauze, inclusiv în celebrul dosar Băneasa, în ceea ce priveşte motivarea sentinţelor.

În noiembrie 2016, judecătorul Corneliu Bogdan Ion Tudoran de la Curtea de Apel București a fost lăudat de presă după ce i-a condamnat la ani grei de închisoare pe membrii unei rețele de contrabandă cu țigări. În realitate, controversatul magistrat și-a bătut joc de judecată și a pus în pericol tocmai actul de justiție. El și-a încălcat grav îndatoririle de judecător și s-a manifestat abuziv, scrie cetateanul.net.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Dosarul fraţilor Tate va fi judecat de Tribunalul Bucureşti. ...

Viorel Hrebenciuc a pierdut la ICCJ procesul cu ANI privind confiscarea ...

Comportamentul abuziv a fost taxat de Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie, care i-a anulat sentința, constatând că Ion Tudoran a copiat în sentință rechizitoriul procurorilor DIICOT, cu tot cu greșelile de ortografie. Mai grav pentru un stat de drept, Tudoran nu a analizat în niciun fel apărările inculpaţilor și nu le-a dovedit faptele.

Decizia prin care ICCJ a desfiinţat hotărârea pe latură civilă din dosarul „Băneasa!”. Sentinţa judecătorului Tudoran, nelegală
„Opţiunea primei instanţe de a se limita la simpla reproducere a raţionamentelor actului de sesizare al instanţei, în forma redării ad literam a acestora, fară o contribuţie semnificată a judecătorului fondului,  echivalează  cu lipsa unei motivări, întrucât întregul material probatoriu administrat trebuie supus unei examinări nepărtinitoare, proprie, iar eventualele contradicţii în concluziile deduse  din  substanţa  fiecărei  probe administrate necesită a fi supuse procesului deliberativ al instanţei, în cadrul căruia doar verificarea şi evaluarea probelor prin confruntare permite aflarea adevărului, funcţie primordială a procesului penal şi nerealizată în mod satisfăcător în speţă”, au notat magistrații ÎCCJ.

În consecinţă, Înalta Curte a stabilit că „instanţa de fond nu a analizat, în niciun fel, apărările inculpaţilor ci a copiat efectiv rechizitoriul, inclusiv cu greşeli de ortografie”.

Astfel, în prima parte a sentinţei se regăseşte, în integralitate, rechizitoriul până la fila 145. La fila 145 se precizează procedura urmată în primă instanţă, menţionându-se că, după administrarea probelor şi soluţionarea cererilor, s-a constatat terminată cercetarea judecătorească.

La filele 145 -146 din sentinţă se regăsesc calificările juridice ale faptelor referitoare la cererile de schimbare a încadrării juridice pentru o parte dintre inculpaţi,

La fila 147 se reţine incidenţa cauzei de reducere a pedepsei prevăzute de art. 396 alin. 10 Cod procedură penală în cazul unora dintre inculpaţi şi determinarea legii mai favorabile,

La filele 147-149 pentru inculpaţi se fac scurte consideraţii privind determinarea legii penale mai favorabile și individualizarea pedepselor, nefiind prezentate argumentele ce au stat la baza raționamentului.

În descrierea faptelor, instanţa de fond a copiat secţiunea „în drept” a Rechizitoriului, filele 149-174, la filele 175-197 foarte sumar se individualizează sancţiunile aplicate inculpaţilor, iar la filele 197-211 se fac precizări referitoare la soluţionarea acţiunii civile, împreună cu măsurile asigurătorii adiacente.

Concluzia instanței nu mai lasă niciun loc de interpretare: Ion Tudoran și-a bătut joc pur și simplu de actul de justiție.

„Prin urmare, ignorând exigenţele privind motivarea hotărârilor, Curtea de Apel Bucureşti a pronunţat o sentinţă de condamnare a apelanţilor-inculpaţi fără a dovedi faptele deduse judecăţii, fără a prezenta, indica şi analiza probele administrate atât în cursul urmăririi penale, cât şi în faza cercetării judecătoreşti, fără a-şi motiva înlăturarea sau respingerea probelor propuse de apărare, lipsind temeiurile de fapt şi de drept care au condus la pronunţarea unei soluţii de condamnare”, au arătat adevărații magistrați.

Judecătorul „copy-paste”, recidivist în dosarul Băneasa

Judecătorul Ion Tudoran a ignorat avertismentul de la  Curtea Supremă. Zece luni mai târziu, când cel supranumit  „Zeus” a redactat motivarea din latura civilă a celebrul dosar Băneasa, a dat dovadă de tupeu, comiţând aceeaşi greşeală. Sentința pare trasă la indigo cu cea din dosarul contrabandiștilor de țigări: Tudoran a copiat cuvânt cu cuvânt rechizitoriul, cu tot cu greșeli de ortografie și nu a analizat probele.

Fost judecător, pus de SIIJ sub acuzare. Ion Tudoran este acuzat de represiune nedreaptă şi abuz în serviciu într-un dosar celebru
Așa s-a ajuns la sentința aberantă din dosarul Băneasa, în care s-a dispus confiscarea terenurilor și clădirilor din cel mai mare complex comercial din România. Totul, pe baza unui document inventat, o așa-zisă donație a prințesei Maria Bibescu către statul român. Și de data aceasta, magistrații Curții Supreme l-au sancționat pe Ion Tudoran pentru că a copiat rechizitoriul.

Primele 10 pagini ale sentinței nr. 267F conțin pedepsele aplicate de Ion-Tudoran în dosarul Băneasa, privind latura penală, în vreme ce următoarele 58 de pagini conțin „mijloacele de probă” enumerate cu liniuțe, în sistem „copy-paste” din rechizitoriul întocmit de procurorul Nicolae Marin (astăzi procuror-șef adjunct la Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție). Nici continuarea așa-zisei motivări nu reprezintă vreo creație proprie, căci într-o covârșitoare proporție sunt redate pasaje întregi din același rechizitoriu întocmit de procurorul Nicolae Marin.

Judecătorul Ion Tudoran care a inventat probe în dosarul Băneasa, spulberat de psihologii criminalişti. „Un om cu astfel de afecțiuni nu mai judecă normal”
Paginile 70-81 conțin pasaje întregi însușite de Tudoran din Capitolul IV al Rechizitoriului DNA privitor la „latura civilă” a dosarului Băneasa, la care s-au modificat pe ici, pe colo unele cuvinte de început de fraze, ori ordinea paragrafelor pentru a se da impresia unei creații proprii.

În timpul cercetării judecatoaresti de la Curtea de Apel București, fostul judecător Corneliu-Bogdan Ion-Tudoran a refuzat nouă cereri de expertiză pentru stabilirea prejudiciului, mergând doar pe rapoartele DNA (în cuprinsul cărora au fost identificate de specialiști 10 neconformități majore), pe care de altfel le-a inșiruit cu atâta pricepere în regim de copy-paște în cuprinsul Sentinței nr. 267F din 28 decembrie 2018.