Avea sau nu Ceauşescu o avere impresionantă, ascunsă în conturi externe? Şi dacă da, îi aparţinea cu adevărat sau vorbim astăzi despre sume de bani depuse în conturi externe în numele României, al cărei ordonator devenise?

La mai bine de 20 de ani de când procurorul militar Dan Voinea rostea suma fabuloasă de 400 de milioane de dolari, iî timpul procesului Ceauşeştilor, răspunsurile legate de existenţa banilor sunt în aşteptare. „Averea Diavolului”, cum a fost denumită peste ani, şi-a pierdut urma.

Alte Articole

Clipe de coșmar trăite de Ramona Olaru în Egipt! Și-a pierdut ...

Calendar ortodox 25 aprilie 2024. Sfântul Cuvios Vasile de la ...

Praful saharian a acoperit România. Imagini cu maşini acoperite ...

Un material România TV urmăreşte principalele ipoteze în legătură cu averea dictatorului. Înca din timpul Revoluţiei, la Bucureşti au apărut zvonuri despre o pretinsă avere a Ceausestilor, ascunsa în conturi deschise la bănci din afara României. 

Oficial, conturile nu au fost descoperite niciodata. Exista insa suspiciuni ca acestea ar fi fost folosite de unii agenti ai serviciilor secrete comuniste si de oameni care ar fi activat in comertul exterior, controlat total de Securitate.

Dupa fuga lui Pacepa, in cadrul SIE s-a facut o reorganizare in urma careia a aparut Unitatea pentru Actiuni Valutare Speciale. Rolul acesteai era de a obtine valuta, fara efort din partea economiei nationale. Fondurile obtinute erau destinate exclusiv platii datoriei externe. Pentru evidentierea lor, la Banca Romana de Comert Exterior (BRCE) s-au creat conturi speciale al caror ordonator era Ceausescu.

Statul roman a angajat mai multi experti straini, specializati in asemenea operatiuni. Dar acestia, cum au venit, asa au si plecat. In 1991, Washington Post publica declaratiile unora dintre expertii canadieni angajati si conchidea: “este periculos sa stii prea multe. Raspunsul la intrebarea “unde sunt banii” poate fi fatal!”

Firma Crescent apare menţionată des când vine vorba de banii lui Ceauşescu. Partenerul de bază si „principalul beneficiar” al ICE Dunărea pentru operaţiuni de export ciment, uree, produse metalice şi aluminiu, avea o cifra de afaceri anuala de 200 de milioane dolari. 

Firma avea ramificatii in Atena si Viena, unde avea reprezentante oficiale. Cea mai puternica reprezentanta era insa cea de la Bucuresti, condusa de Dan Voiculescu, in calitate de director general. In anii ’84 – ’89, cel care dirija la varf afacerile Crescent era un anume John Edgington, care isi facea veacul la Viena.

Povestea Crescent a creat suspiciuni mai ales după ce, în 1990, experţii străini angajaţi de guvernul român, însoţiţi de avocatul Ion Nestor, au făcut investigaţii în trei capitale europene (Nicosia, Atena şi Viena) pentru a desluşi secretul Crescent, unde s-au întâlnit cu Fouad Sanbar şi au discutat şi cu John Edgington. 

In urma acestor descoperiri, cercetarile detectivilor canadieni s-au blocat, iar acestia au parasit Romania, lasand in urma un mesaj si un film documentar difuzat de CBS in 1991- Averea Dracului.

In 2008, in Parlamentul Romaniei, dupa ani de mister in care mai toata lumea se intreba unde sunt banii lui Ceausescu s-a pornit din nou o ancheta. O ancheta care nu a descoperit, in fapt, nimic.

„Concluzia comuna a tuturor celor audiati a fost ca Nicolae Ceausescu nu a avut conturi in afara tarii. Toti cei audiati, fara exceptie, au insistat asupra faptului ca Nicolae Ceausescu nu vedea nici un motiv sa depoziteze banii in afara tarii atata timp cat era convis ca are controlul total asupra situatiei interne. Nici copiii cuplului Ceausescu nu au avut astfel de conturi. ” arată raportul parlamentar.