73.868 de copii cu unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate erau înregistraţi la finele lunii septembrie. Astfel, doi din cinci părinţi plecaţi la muncă în afară nu vor putea fi alături de copiii lor de Crăciun.

Mulţi dintre aceşti copii se află în pericol de a nu avea acces la educaţie şi la servicii sociale. Este vorba despre acei copii ai căror părinţi nu au delegat autoritatea părintească.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Ce se întâmplă în organismul tău dacă mănânci pâine ...

Traian Băsescu, despre momentul în care România a pierdut ...

„Deja un fenomen cronicizat în România, copiii ai căror părinţi muncesc în alte ţări se găsesc într-o situaţie vulnerabilă, atunci când ambii părinţi sunt plecaţi, fără a fi delegată autoritatea părintească. Astfel, pe lângă trauma dată de absenţa părintelui, aceşti copii se confruntă cu situaţii limită, care le pot periclita accesul la educaţie şi servicii sociale”, explică Gabriela Alexandrescu, Preşedinte Executiv Salvaţi Copiii România, potrivit educatieprivata.ro

Citeste si Românii plecați la muncă în străinătate, probleme la pensionare. Care sunt factorii care blochează procesul

Copiii cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate, protejaţi de lege

Principalele modificări legislative care vizează protecţia copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate, adoptate în 2022, sunt:

• Introducerea explicită a posibilităţii iniţierii procedurii de delegare temporară a autorităţii părinţeşti de către părinţii deja plecaţi la muncă în străinătate. Această modificare a rezultat din necesitatea reglementării situaţiei legale a copiilor ai căror părinţi pleacă în străinătate fără a putea iniţia această procedură înainte de plecare, fie pentru că nu au suficient timp, fiind implicaţi în joburi despre care află cu foarte puţin timp înainte de plecare, fie pentru că nu au la dispoziţie informaţiile necesare la timp.

• Introducerea posibilităţii desemnării drept persoană care să asigure creşterea şi îngrijirea copilului, pe lângă rudele până la gradul III inclusiv şi a persoanelor care fac parte din reţeaua socială a copilului, faţă de care acesta a dezvoltat relaţii de ataşament sau s-a bucurat de viaţa de familie. Această modificare va îmbunătăţi situaţia copiilor care anterior erau nevoiţi să schimbe localitatea de domiciliu şi şcoala pentru a rămâne în îngrijirea rudelor, chiar dacă puteau rămâne în îngrijirea unor prieteni de familie din localitate.

Citeste si Câți bani trimit familiilor de acasă românii plecați la muncă în străinătate. „Probabil că suma reală e de trei ori mai mare”

• Menţionarea posibilităţii prelungirii succesive a delegării temporare, pe durata lipsei părinţilor, pentru perioade de cel mult un an, pentru a evita apariţia situaţiilor în care printr-o interpretare restrictivă această desemnare s-ar fi putut realiza doar pentru un an, fără prelungirea sa succesivă.

• Menţionarea expresă a necesităţii efectuării anchetei psihosociale de către serviciul public de asistenţă socială la domiciliul persoanei desemnate.