Copiii care pleacă în vacanţă cu părinţii vor intra în carantină la întoarcerea în ţară dacă au mers în zone cu risc epidemiolog ridicat

Copiii care pleacă în vacanţă în străinătate împreună cu părinți vaccinați anti-COVID-19 vor fi obligați să stea în carantină la întoarcerea în România timp de 10 zile dacă țara în care au călătorit este o zonă cu risc epidemiologic ridicat, a anunțat Florentina Furtunescu, reprezentant al Institutului Național de Sănătate Publică (INSP).

Citeşte şi: Ţările pentru care se impune carantina la revenirea în România. Lista a fost actualizată

„Situaţia variază în funcţie de situaţia epidemiologică din ţările unde călătoresc familiile cu copii. În orice caz, dacă, să spunem, o familie care călătoreşte cu un copil într-o ţară cu incidenţă ridicată a COVID-19 la întoarcerea în România copilul prezintă riscul de a răspândi boala, el este un vector, de aceea el trebuie ţinut în carantină timp de 10 zile şi unul dintre părinţi trebuie să stea cu copilul. Acestea sunt, să spunem, implicaţiile de natură populaţională ale călătoriei”, a explicat medicul Florentina Furtunescu.

Citeşte şi: Circa 234.000 de români au fost vaccinaţi anti-COVID-19. Valeriu Gheorghiţă: Au fost 803 reacţii adverse

Alte articole

De ce toți copiii întreabă ”de ce?” de o mie de ori? E ceva biologic sau pur și simplu vor să te enerveze? Explicația e una care te va uimi!

Polonia adoptă modelul invers programului lui Bolojan. Președintele Karol Nawrocki vrea să elimine toate taxele pentru părinții cu cel puțin doi copii

Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a decis, luni, că persoanele care intră intră în România după 10 zile de la primirea celei de-a doua doze de vaccin sunt exceptate de la măsura carantinării. Aceeaşi decizie a fost luată şi în cazul persoanelor care intră în contact cu un caz confirmat, dacă contactul a avut loc la mai mult de zece zile de la primirea dozei de rapel.

Copiii sub 16 ani nu pot fi vaccinaţi anti-Covid

Copiii sub 16 ani nu vor fi vaccinați în campania de vaccinare anti-COVID pentru că „nu există o recomandare de administrare” la acest moment, a declarat colonelul Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei de vaccinare din România.

În prezent, în România sunt disponibile două vaccinuri anti-COVID-19, cel produs de Pfizer – BioNTech şi cel de la Moderna. Copiii cu vârsta peste 16 ani pot fi imunizaţi cu vaccinul Comirnaty produs de Pfizer-BioNTech, doar acesta este în prezent aprobat pentru utilizare în cazul lor.

Citeşte şi: Românii care se vaccinează anti-COVID scapă de carantină. Noi reguli şi pentru persoanele care se întorc din Marea Britanie

Care sunt diferențele dintre Pfizer BioNTech și Moderna

Specialiștii în sănătate au explicat care sunt diferențele dintre cele două vaccinuri anti-Covid, Pfizer BioNTech și Moderna, aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului în toate țările UE.

Ambele vaccinuri utilizează tehnologia ce se bazează pe ARN mesager. Acest tip de vaccin învață corpul să creeze anticorpii necesari în lupta cu virusul. Anticorpii sunt pregătiți să lupte cu virusul real atunci când persoana vaccinată este expusă la infecția cu SARS-CoV-2.

ARN-ul mesager pătrunde în celulele umane, unde transmite informația necesară producerii proteinelor proprii virale, față de care, ulterior, se vor dezvolta anticorpii. Fragmentele de ARN mesager sunt deteriorate de enzimele proprii celulelor umane într-un interval de până la 5-7 zile și nu influențează în vreun fel ADN-ul celular, având în vedere că nu pătrund în nucleu.

Cât de eficiente sunt cele două vaccinuri împotriva COVID-19?

Eficacitatea celor două vaccinuri este aproximativ aceeași. Vaccinul BioNTech Pfizer (Comirnaty) are o eficacitate de 95% în prevenirea bolii COVID-19, în timp ce vaccinul Moderna are eficacitate de 94.1%. Pentru niciunul dintre vaccinuri nu se poate spune încă măsura în care previn și infecția asimptomatică cu virusul SARS-CoV-2. Protecția pe termen lung nu poate fi cunoscută cu exactitate până în prezent pentru vreunul dintre vaccinurile aprobate de EMA.

Cine se poate vaccina?

Vârsta:

Vaccinul Comirnaty produs de Pfizer-BioNTech este aprobat pentru utilizare începând cu vârsta de 16 ani, deci şi pentru copiii, în timp ce vaccinul Moderna este aprobat de la vârsta de 18 ani.

Sarcina și alăptarea:

Niciunul dintre vaccinuri nu a fost studiat pe loturi care să includă femei însărcinate sau care alăptează, însă studiile preclinice nu arată că ar exista efecte dăunătoare asupra fertilității, sarcinii sau a fătului. Nu este cunoscut dacă vaccinul influențează alăptarea.

Conform EMA, nu sunt raportate riscuri în legătură cu alăptarea.

În ambele situații se recomandă consultarea prealabilă a medicului pentru a fi luate în considerare riscurile și beneficiile individuale.

Câte doze trebuie făcute?

Ambele vaccinuri necesită două administrări – pentru Comirnaty rapelul se administrează la 21 de zile, iar pentru vaccinul Moderna la 28 de zile.

Profilul de siguranță

Reacțiile adverse sunt de regulă ușoare sau moderate, similare pentru ambele vaccinuri. Cele mai frecvente sunt: durere în braț, la locul administrării, oboseală, dureri de cap, frisoane, dureri musculare și articulare, febră, tumefierea ganglionilor limfatici. Aceste reacții adverse apar ca urmare a stimulării sistemului imun, sunt tranzitorii, trec spontan și apar mai frecvent la tineri și după cea de-a doua doză.

Cum se distribuie?

Ambele vaccinuri necesită lanțuri de frig (condiții de temperatură care trebuie respectate în timpul stocării și distribuției). Vaccinul Moderna se recomandă a fi stocat la -20°C, în timp ce Comirnaty trebuie stocat la -80°C. După decongelare, Comirnaty este stabil 5 zile la 2-8°C, în timp ce vaccinul dezvoltat de Moderna este stabil timp de 30 de zile la 2-8°C.

Fiecare flacon de Comirnaty conține 5 doze de vaccin, în timp ce fiecare flacon de vaccin Moderna conține 10 doze. Vaccinul Comirnaty necesită diluție prealabilă cu ser fiziologic înainte de a fi administrat, în timp ce vaccinul Moderna este gata pentru utilizare.

În concluzie, din punct de vedere al siguranței și eficacității cele două vaccinuri sunt similare, diferențele fiind importante mai degrabă pentru organizarea logistică (stocare, transport, administrare etc.).