Coreea de Nord mizează pe arme nucleare şi rachete şi pe întâlnirea cu Donald Trump

În dimineața zilei de 6 ianuarie, s-a produs un cutremur cu magnitudinea de 5 grade în nord-vestul țării, în apropierea bazei Punggye-ri, ca urmare a unui test atomic, al patrulea efectuat de Coreea de Nord după cele din 2006, 2009 și 2013. Phenianul a dat asigurări că, de această dată, a detonat o bombă cu hidrogen, cu toate că experții au pus sub semnul îndoielii această versiune.

Kim Jong-un a lansat în spațiu, la 8 februarie, o rachetă care a pus pe orbită un satelit spațial, acțiune considerată a fi de fapt un test cu rachetă cu rază lungă de acțiune, capabilă să atingă partea continentală a SUA. Testul nord-coreean i-a făcut pe sud-coreeni să rupă complet legăturile cu vecinul din nord. Seulul a ordonat închiderea complexului industrial de la Kaesong, ultimul proiect economic bilateral dintre cele două țări.

Reacția Consiliului de Securitate al ONU a venit în martie, odată cu rezoluția 2270, care cere statelor membre să impună sancțiuni comerciale dure pentru a sufoca economia Coreii de Nord și, odată cu ea, și programul de rachete și de arme nucleare nord-coreean. Efectele pe care rezoluția 2270 le-a produs asupra economiei nord-coreene sunt în discuție, în condițiile în care diverse rapoarte elaborate au ajuns la concluzii diferite.  informează Agerpres.

În plus, Armata Populară nord-coreeană a testat în mai multe rânduri — deși doar o dată cu succes — noua sa rachetă cu rază medie de acțiune Musudan, o armă de temut dat fiind că poate fi lansată de pe lansatoare mobile, ceea ce îngreunează detectarea ei în caz de conflict. Ca punct culminant, regimul lui Kim Jong-un a realizat la 9 septembrie cel de-al cincilea test nuclear, mai puternic decât cele precedente. De această dată, regimul nord-coreean a susținut că a testat cu succes o focoasă atomică pregătită să fie folosită la rachetele din arsenalul său.

Coreea de Sud și SUA au amenințat Phenianul cu impunerea unor noi sancțiuni în Consiliul de Securitate al ONU, care în prezent pregătește o nouă rezoluție.

Administrația președintelui democrat în exercițiu, Barack Obama, și-a menținut abordarea inițială de a nu se așeza la masa negocierilor cu Coreea de Nord până când această țară nu oferă dovezi concrete ale unei denuclearizări, în timp ce Phenianul a cerut să existe un dialog fără condiții preliminare, motiv pentru care comunicarea dintre cele două părți este în prezent blocată. În acest context, unii experți sunt de părere că venirea la Casa Albă a miliardarului Donald Trump ar putea reprezenta un moment de cotitură în relațiile bilaterale, deoarece în timpul campaniei electorale magnatul american a lăsat să se întrevadă posibilitatea de a avea o întâlnire cu Kim Jong-un și de a renegocia acordurile de apărare cu aliații săi din regiune.