Corina Creţu: Aproape jumătate din proiectele majore de infrastructură din 2007-2013 nu vor fi terminate la timp

"Din păcate, în pofida acestor progrese, aproape jumătate din cele peste 30 de proiecte majore de infrastructură adoptate în perioada 2007 — 2013 nu vor fi terminate la timp. Cu sprijinul experților din cadrul Grupului de lucru pentru o mai buna implementare, pe care l-am inițiat la începutul mandatului meu, s-a reușit eșalonarea acestor proiecte. Astfel, fonduri europene de 1,9 miliarde de euro din perioada 2014 — 2020 vor acoperi cofinanțarea proiectelor fazate. În plus, am aprobat proiecte retrospective pentru a crește absorbția fondurilor europene în România. Astfel, Comisia Europeană a preluat plata creditelor pe care România le avea de plătit către Banca Europeană de Investiții, degrevând bugetul național de o sumă de peste 1 miliard de euro", a declarat Corina Crețu.

Comisarul European pentru Politică Regională Corina Crețu l-a primit luni, la Bruxelles, pe ministrul Transporturilor din România, Petru Sorin Bușe. Cei doi au discutat cu prioritate despre stadiul absorbției fondurilor UE în sectorul transporturilor din România, transmite Agerpres.

În cadrul întâlnirii, oficial european a transmis preocuparea Comisiei Europene cu privire la utilizarea fondurilor europene în infrastructura de transport din România. Corina Crețu a apreciat progresele făcute de România în ultima perioadă, rata de absorbție pentru Programul Operațional Transport în exerci?iul bugetar 2007 — 2013 depășind în prezent 81%, inclusiv cu avansurile acordate inițial, se arată într-un comunicat transmis de la cabinetul comisarului Corina Crețu.

Pentru o utilizare mai eficientă a alocărilor financiare din perioada 2014 — 2020, Comisarul European a reamintit că este necesară adoptarea Master Planului General de Transport, în condițiile în care Acesta stă la baza strategiei privind investițiile în domeniul transportului rutier, feroviar, aerian și naval din următorii ani.

,,Încurajez încă o dată autoritățile române să adopte cât mai curând posibil Master Planul General de Transport. Acesta stă la baza strategiei privind investițiile în domeniul transportului rutier, feroviar, aerian și naval din următorii ani și este un document absolut necesar pentru ca România să poată implementa proiectele cu finanțare europeană în acest domeniu. Totodată, Master Planul este și principala condiționalitate ex-ante în sectorul de transport, pe care România s-a angajat să o îndeplinească. Ministrul Petru Sorin Bușe m-a asigurat că Master Planul va fi adoptat până la sfârșitul lunii septembrie", a adăugat Crețu.

În ceea ce privește portofoliul de proiecte, comisarul european pentru Politică Regională și ministrul român al Transporturilor au agreat asupra necesității de a accelera pregătirea acestora și de a avea studii de fezabilitate de calitate.

"Mai ales în cazul autostrăzii Sibiu-Pitești, dar și a altor proiecte de căi ferate și autostrăzi, lucrările ar trebui să înceapă cât mai curând, astfel încât acestea să poată să fie implementate efectiv în a doua parte a actualei perioade de programare", a transmis înaltul oficial european părții române.

Pe de altă parte, comisarul european pentru Politică Regională a salutat inițiativa ministrului Transporturilor din România de a crea o nouă agenție de investiții în infrastructura rutieră, exprimându-și speranța că aceasta își va desfășura activitatea respectând cele mai avansate standarde internaționale.

Totodată, comisarul Corina Crețu l-a încurajat pe ministrul Transporturilor să accelereze implementarea proiectului Liniei 6 de Metrou, care va constitui o legătură importantă a capitalei României cu aeroportul internațional Otopeni.

România are alocate aproximativ 9,4 miliarde de euro pentru Programul Operațional pentru Infrastructură Mare (POIM) 2014 — 2020, atât prin Fondul european de dezvoltare regională, cât și prin Fondul de coeziune. Mai mult de jumătate din finanțarea totală (inclusiv cofinanțarea națională) pentru POIM ? 6,8 miliarde de euro ? sunt prevăzute pentru infrastructura de transport, 37% pentru dezvoltarea sectorului de mediu, iar 5% pentru sectorul energetic.