Corina Creţu: După ce am zis că studiul de fezabilitate al spitalelor regionale costă 1,8 milioane euro şi nu 250, am fost atacată

„Nu ştiu dacă aţi urmărit, dar aseară, că la un semnal, după ce am zis că studiul de fezabilitate al spitalelor regionale costă 1,8 milioane euro (şi nu 250, cât se avansase în spaţiul public), am început să fiu atacată într-un mod şocant. Aceste atacuri pornite ca la un semnal la adresa mea şi mai ales atacurile la adresă Uniunii Europene, injuriile prin care sunt acuzată că sunt vândută intereselor străine, în condiţiile în care toţi ştiu câte eforturi am făcut preluând pe fonduri europene toate creditele României pe care le avea de plătit către Bancă Europeană de Investiţii şi Bancă Europeană de Dezvoltare, salariile funcţionarilor din România care lucrează pe fonduri europene, fazand zeci de proiecte care nu s-au terminat la timp şi pentru care statul pierdea aproximativ 3 miliarde de euro, sincer, toate acestea mă lasă fără cuvinte”, afirmă Corina Creţu.

Ea spune că ar fi înţeles să fie considerată „trădătoare de partid şi de ţară”, dacă România ar fi avut depuse la Comisia Europeană zeci de proiecte care tergiversau sau pe care le-am fi uitat perioade lungi de timp.

„Repet, din păcate nu mai avem în analiză proiecte majore depuse la Comisie în afară Magistralei de Metro M6, proiect în legătură cu care încă aştept un răspuns la o scrisoare adresată de către Directorul General al DG Regio, Dl Marc Lemaitre, Ministrului Transporturilor, fără de care regulamentele nu îmi permit să adopt o decizie. Nici un alt proiect major nu e depus la Comisia Europeană, în condiţiile în care România a depăşit cu mult datele la care singură s-a angajat că le va depune, nu numai pentru spitalele regionale, dar şi pentru autostrăzile Piteşti-Sibiu, Târgu Mureş-Iaşi, Craiova-Piteşti, podul de la Brăila, Metroul Pipera-Berceni, Centură Bucureştiului, etc”, precizează Creţu.

„E trist că reuşim în alte state să dezvoltăm şi să deblocăm proiecte, iar de la Bucureşti primesc doar acuzaţii şi insulte. Nu numai eu, dar şi serviciile Comisiei Europene sau ale celorlalte instituţii europene” continuă comisarul european.

Alte articole

România ar putea atrage 15 miliarde de euro din fonduri europene până la finalul lui 2025

Guvernul Bolojan dă înapoi și taie mai puțin din banii bugetarilor care lucrează cu fonduri europene

Creţu afirmă că pentru perioada 2021-2027, viitorul Buget European, s-a zbătut pentru mai mulţi bani pentru România, astfel încât această să beneficieze de încă 8 miliarde faţă de actuală perioadă de programare pentru investiţii în interesul cetăţenilor români.

„Când reuşeşti, în ciuda plecării celui de-al doilea mare contributor la Bugetul UE, Marea Britanie, să obţii o creştere cu 10 la sută a fondurilor europene pentru ţara ta, eşti, cu siguranţă, în slujbă unor interese străine, nu-i aşa? Va laş pe Dvs să apreciaţi muncă şi loialitatea mea faţă de România şi Uniunea Europeană”, conchide ea.