Fost comisar european și actual europarlamentar, Corina Crețu, se arată profund îngrijorată de aceste date prezentate în Guvern și arată cum s-au desfășurat lucrurile în ultimii ani pe ruta Bruxelles-București.

„Îmi exprim profunda îngrijorare în legătură cu materialul prezentat mai jos, pentru că situația riscă să compromită șansele pentru o viață mai bună pentru cetățenii României și șansele de dezvoltare pe termen lung ale țării.

Alte Articole

Dana Nălbaru este bucuroasă că a făcut asta cu mâna ei: ...

EXCLUSIV – Cu ce s-ar ocupa Piedone dacă ar pierde alegerile ...

Mircea Geoană, anunț de ultimă oră despre candidatura sa ...

Am atras atenția în repetate rânduri, în calitate de Comisar European pentru Politică Regională, asupra faptului că în lipsa unei abordări coerente din partea Guvernului României, riscul dezangajării fondurilor europene pentru țara noastră este unul cât se poate de real! Am sperat mereu că există, dincolo de declarații politice, viziune și competență. Vedem, însă, că nu este cazul. Iată că, din păcate, acest scenariu începe să prindă contur, iar acuzele care mi s-au adus se dovedesc a fi fost complet nefondate.

Sunt câteva aspecte pe care le repet și cu această ocazie:

– Gradul de absorbţie a fondurilor europene de către România, pentru perioada 2014-2020, este de doar 20%, iar în ceea ce privește infrastructura mare, principalul proiect pe care l-am semnat şi care a fost finanţat în acest exerciţiu financiar este cel legat de reabilitarea căii ferate Radna (Arad) – Gurasada – Simeria (Hunedoara), pentru care Comisia Europeană a aprobat fonduri în valoare de 1,3 miliarde EUR.

– Am atenționat Guvernul României încă din luna februarie a acestui an că există riscul real ca proiectul Infrastructurii Luminii Extreme – Fizica Nucleară (ELI-NP) de la Măgurele să nu mai poată fi finalizat în actualul exercițiu bugetar – ceea ce nu doar că ar genera importante pierderi financiare, ci ar afecta credibilitatea întregii investiții. Amintesc, în acest context, că Proiectul ELI-NP de la Măgurele este cea mai importantă investiție europeană în domeniul cercetării din România, fiind parte a unei infrastructuri paneuropene de cercetare la care participă România, Cehia și Ungaria și pentru care finanțarea europeană este de aproximativ 800 milioane EUR.

– Perioada de finanţare 2014-2020 a început fără ca România să aibă o listă cu proiecte mature şi care să poată fi imediat implementate – ceea ce a produs întârzieri semnificative în faza de implementare a proiectelor, afectând, implicit, şi rata de absorbţie. m -am zbatut ca România sa primeasca o alp are sublime tara pentru bugetul
european 2021-2027, dar pentru ca aceasta propunere sa fie aprobata de Parlamentul European si de Consiliu, Romania trebuie sa dovedeasca acum ca stie cum sa foloseasca fondurile europene in beneficiul cetatenilor, fiind necesară o pregătire atentă a proiectelor, care să fie temeinic abordate.

– Nu în ultimul rând, e foarte important ca Guvernul României să ia măsuri care să asigure buna coordonare la nivelul tuturor instituţiilor din România care sunt implicate în implementarea proiectelor cu finanţare europeană.

Încă există șanse de redresare, dar trebuie crescut ritmul și trebuie să existe o abordare matură, dublată de voință politică reală.

Am acordat tot sprijinul Guvernelor României pentru a aduce bani europeni în țară – mai ales acolo unde e nevoie de ei: pentru spitale, pentru zonele defavorizate, pentru locuri de muncă, pentru tineri. Nu este cazul să intru În detalii aici, însă folosesc acest spațiu pentru a trage, din nou, un semnal de alarmă!
Este nevoie de mai multe eforturi pentru a recupera timpul și șansele pierdute!

Fac, așadar, un apel către Guvernul României să se aplece cu toată seriozitatea asupra acestei probleme, care – dacă se va concretiza – va afecta, în cele din urmă, viața fiecărui român în parte”, a scris Corina Crețu, pe Facebook.