Titus Corlăţean respinge acuzaţiile de corupţie în cazul acordarii vizelor

„Eu cred că informaţia pe care ministrul german de Interne o deţine este eronată. Şi nu cred, ştiu, pentru că vizele sunt acordate deja de un număr de an important de autorităţile române competente în baza unui sistem informatic foarte bine dezvoltat, pe criterii Schengen. Vorbim de acces la baze de date care cele mai multe dintre ele sunt conexate, nu integral, nu total, cu bazele Schengen. Sunt proceduri foarte clare în care corupţia nu are loc. Nu discutăm de anii ’90, nu ştim ce a fost atunci, vorbim de faptul că România astăzi are cea mai înaltă tehnologie la frontiera estică, cea mai înaltă tehnologie din UE. Nu există loc de interferenţă umană în aceste proceduri. Procedurile sunt foarte clare, sunt automatizate şi aici există nişte reguli foarte stricte”, a afirmat Corlăţean la sediul MAE, după primirea omologului ungar.

El a arătat că este „surprinzător” că „rezidă” astfel de informaţii la unii oficiali germani şi europeni şi că în plus conduc şi la interpretări şi chiar „decizii greşite”.

Citeşte şi Susanne Kastner: Declaraţia ministrului german este distructivă şi populistă

De asemenea, Corlăţean a subliniat că trebuia iniţiată această dezbatere în plan european privind aderarea României şi Bulgariei la Schengen pentru a explica mai bine „opiniei publice europene” de ce cele două ţări sunt tratate cu standard dublu.

Alte articole

Emil Hurezeanu ar putea fi demis de la Ministerul de Externe. Cine i-ar putea lua locul

Ciolacu, după ridicarea MCV: Confirmă că statul de drept în România e consolidat. Este un argument în plus care susţine aderarea noastră la Schengen

El a amintit că în 2007 şi 2008 au aderat la zona Schengen nouă ţări central şi est-europene, dar şi Elveţia, stat care nu e membru UE, iar „în două cazuri cel puţin, statele invitate nu îndepliniseră toate criteriile de aderare”.

Citeşte şi Swoboda: Declaraţia lui Friedrich, inacceptabilă. Preşedinţia UE să dea Germaniei semnal clar

„Deciziile de invitare în spaţiul Schengen au inclus solicitări de asigurare a măsurilor suplimentare după data aderării, deci o discriminare pozitivă. Iar în cazul României, dublul standard, deşi de trei ani România îndeplineşte clar aceste criterii prevăzute în acquis-ul comunitar, România încă întâmpină cu Bulgaria anumite să spunem rezerve”, a mai afirmat Corlăţean.

Şeful diplomaţiei a mai arătat că tocmai acest reproş l-au făcut membrii Guvernului şi ai USL guvernărilor anterioare, că au lăsat ca în poziţiile naţionale ale unor ţări din Schengen să se consolideze interconectarea subiectului aderării la Schengen de MCV.

Ministrul german de Interne, Hans Peter Friedrich, a vorbit în interviul pentru Spiegel, despre acordarea de vize în schimbul mitei, în contextul în care a afirmat că va opune veto-ul Germaniei la Consiliul JAI, dacă va fi necesar, împotriva aderării României şi Bulgariei la Schengen.