Plângerea lui Dorobanțu contra lui Pîslaru a fost depusă la Parchetul General.
Șeful Federației Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor îl acuză pe ministrul interimar al Muncii că ar fi utilizat fondurile instituției pe care o conduce pentru continuarea demersurilor privind noua lege a salarizării, cu toate că Executivul din care face parte a fost demis prin moțiune de cenzură, iar procedura proiectului a fost suspendată de instanță.
”Iată plângerea penală împotriva ministrului Dragoș Pîslaru! De ce am făcut acest pas. Imunitate sau pușcărie?
Vreau să fiu un exemplu pentru cei care cred, ca mine, că România poate fi salvată, că legea nu e opțională în țara aceasta tâlhărită de oameni în costume, votați de noi. Chiar dacă te cheamă Dragoș Pîslaru și ești ministru sau vicepreședinte de partid, să nu ai impresia că funcția te pune deasupra legii! Când sfidezi legea și hotărârile magistraților, pușcăria poate deveni o opțiune sigură”, a scris, pe rețelele de socializare, Cosmin Dorobanțu.
Șeful Sindicatelor din Administrația Penitenciarelor susține că Pîslaru ”pune un minister întreg la dispoziția intereselor politice: funcționari, bani publici, timp de lucru și expertiză”.
”Totul pentru o lege care va lovi sute de mii de români, deși o instanță a suspendat exact procedura pe care ministerul insistă să o continue.
Borfașii ar trebui să ajungă la pușcărie, nu în ministere, unde creează legi care distrug familii.
Am depus plângerea la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pentru deturnare de fonduri, abuz în serviciu și nerespectarea hotărârii instanței. Constituția și legea trebuie să fie la fel pentru toți — și pentru borfașii noștri politici, chiar dacă poartă titlul de premier, ministru, parlamentar”, mai scrie Dorobanțu, în postarea dedicată plângerii penale.
Sindicalistul a postat și conținutul integral al plângerii, din care redăm mai jos obiectul acesteia și situația de fapt descrisă de Dorobanțu.
”Doamnei Cristina CHIRIAC
Procuror General al României
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
I. PETENTUL
Subsemnatul, Marian-Cosmin DOROBANȚU, cu date de identificare cunoscute organului de urmărire penală din cuprinsul dosarelor conexe și care pot fi comunicate la cerere, în calitate de cetățean român, formulez prezenta
PLÂNGERE PENALĂ
împotriva domnului Dragoș-Nicolae PÎSLARU, în calitate de ministru interimar al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, precum și împotriva oricărei alte persoane a cărei implicare va rezulta din cercetări, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de deturnare de fonduri (art. 307 Cod penal), abuz în serviciu (art. 297 Cod penal) și nerespectarea hotărârilor judecătorești (art. 287 Cod penal).
II. OBIECTUL PLÂNGERII
Solicit organelor de urmărire penală să dispună începerea urmăririi penale in rem, iar, în măsura în care probele o vor confirma, in personam, cu privire la faptele descrise la Capitolul III, constând, în esență, în: folosirea, de către un Guvern al cărui mandat a încetat (demis prin moțiune de cenzură), a fondurilor și resurselor materiale, umane și de expertiză ale Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale — alocate prin buget pentru domeniul muncii și protecției sociale — într-un scop diferit de destinația legală a acestora, respectiv pentru elaborarea, negocierea și fundamentarea unui proiect de act normativ major și pentru asigurarea unui „secretariat tehnic” în beneficiul partidelor politice, activitate a cărei finanțare este atribuită prin lege unei alte instituții publice (aparatul de suport al Parlamentului), cu depășirea atribuțiilor legale ale ministerului, inclusiv ulterior și cu sfidarea publică a unei hotărâri judecătorești executorii prin care instanța a suspendat procedura respectivă. Fapta principală reclamată este deturnarea de fonduri, prevăzută de art. 307 Cod penal, documentată pe larg la Capitolul V.

III. SITUAȚIA DE FAPT
La data de 17.07.2026, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale (denumit în continuare Ministerul) a publicat pe site-ul propriu, la rubrica Comunicate de presă, un proiect al Legii salarizării personalului plătit din fonduri publice, prezentat ulterior reprezentanților partidelor politice la Palatul Cotroceni.
Potrivit declarațiilor publice ale ministrului interimar, redate de mai multe publicații (Cotidianul, News.ro, Income Magazine, Adevărul), Ministerul, împreună cu o echipă de experți ai Băncii Mondiale, a derulat 14 sesiuni de consultare însumând peste 30 de ore de întâlniri cu instituții publice și organizații sindicale, a negociat cu Ministerul Finanțelor și cu Comisia Europeană un plafon bugetar, a redactat un proiect de act normativ și l-a prezentat partidelor politice.
Chiar ministrul a declarat, potrivit presei, că Guvernul nu poate iniția un asemenea demers legislativ și că, prin urmare, „ștafeta” revine partidelor politice, Ministerul urmând să continue să asigure „secretariatul tehnic” la dispoziția acestora pentru toată perioada premergătoare depunerii proiectului în Parlament.
La data de 21.07.2026, prin Hotărârea nr. 1282 (Dosar nr. 3657/2/2026, respectiv 4655/2/2026), Secția de Contencios Administrativ și Fiscal a Curții de Apel București a admis cererea de ordonanță președințială formulată de Federația Sanitas din România și a suspendat procedura proiectului Legii salarizării personalului plătit din fonduri publice, publicat pe site-ul Ministerului la data de 17.07.2026, până la soluționarea definitivă a cauzei.
În aceeași zi și în ziua următoare, ministrul interimar a criticat public hotărârea instanței, susținând că aceasta ar viza doar un comunicat de presă și nu procedura însăși, și a anunțat continuarea consultărilor cu sindicatele și a activității de fundamentare a proiectului, poziție reluată și de reprezentanți ai Ministerului pentru presă.
La data de 22.07.2026, avocatul Adrian Toni Neacșu, fost judecător și fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a atras public atenția, într-o postare pe rețeaua de socializare Facebook, asupra faptului că ministrul, în calitate de reprezentant legal al pârâtului obligat prin hotărârea instanței, sfidează respectiva hotărâre, precum și asupra riscului ca deturnarea resurselor Ministerului către activități care nu intră în competența sa să constituie infracțiune, semnalând totodată riscul unui dosar penal.
Subliniez că Ministerul însuși a confirmat, prin comunicat oficial și prin declarațiile ministrului, că își menține rolul de „secretariat tehnic” pus la dispoziția partidelor politice, inclusiv ca urmare a unei solicitări a Administrației Prezidențiale, pentru pregătirea unui proiect legislativ pe care Guvernul nu îl poate iniția și pe care partidele urmează să îl depună în Parlament”.