Cresc preţurile în 2021. Economiştii se tem că inflaţia ar putea creşte mai mult decât au prognozat cei de la BNR

Cresc preţurile în 2021. Banca Naţională a previzionat pentru acest an o inflaţie de 4,1%. Cu toate astea, economiştii se tem că procentul va fi mult mai mare.

Cresc preţurile în 2021. Avertismentul economiştilor

„În toată Uniunea Europeană teama este să nu se ajungă undeva la 3 sau poate 3,5%. SUA se tem să nu ajungă undeva la 6%. Noi la 4,1 ar fi ideal, dar cel mai probabil va fi 5 sau 5,5% pe finalul acestui an, acum depinde foarte mult de ce se va întâmpla până la finalul acestui an. Aceasta ar fi o prognoză mai realistă. Au crescut prețurile la alimente, la energie electrică prin această liberalizare, mai cresc prețurile la materiile prime, dar prețurile la produsele care se bazează pe acestea cresc și ele. Vor fi scumpiri cam pe tot”, spune economistul Dragoș Cabat, potrivit europaliberă.ro. 

Potrivit ultimelor date publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică, rata anuală a inflaţiei a urcat la 3,8% în luna mai a acestui an, de la 3,2% în aprilie, în condiţiile în care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 5,70%, mărfurile alimentare cu 1,52%, iar serviciile cu 2,78%.

Citeşte şi Raluca Turcan anunţă mărirea pensiilor în 2022. „Vor creşte cel puţin cu rata inflaţiei”

Alte articole

Cosmin Marinescu, BNR: Criza din Orientul Mijlociu aduce riscuri de contagiune pentru România

Avertismentul economiștilor pentru români, în contextul războiului din Orientul Mijlociu: Inflația va lovi puternic

Profesorul Cristian Păun explică de ce anul acesta vom avea creșteri de prețuri la alimente și la alte servicii.

„Noi venim după o perioadă în care consumul a stagnat, a scăzut ușor, și aici mă refer la perioada anului trecut de pandemie, caz în care prețurile în astfel de situație au ușoară tendință de stabilizare dacă nu chiar de ușoară scădere. Noi am avut o temperare a prețurilor în 2020, față de inflația din 2019 când a fost foarte mare, eram campionii inflației.

Românii consumă inclusiv resursele pe care le-au pus deoparte în pandemie. Avem situația veniturilor care, cel puțin pe medie, nu s-a deteriorat semnificativ, dimpotrivă chiar am avut o creștere a venitului mediu brut, doar că acest venit mediu brut este format din foarte puține venituri salariale mari și foarte mute venituri salariale mici. Și aici trebuie văzut și ce s-a întâmplat cu venitul median care ține cont și de valoarea veniturilor, pentru că sunt vreo 3,7 milioane de contracte de muncă sub 2.700 de lei și 1,3 milioane cu salariul minim pe economie.

Dinamica pe venitul mediu brut trebuie analizată mai atent. Faptul că nu au scăzut veniturile românilor, per ansamblu, înseamnă că ei rămân cu o intensitate de cel puțin la fel de mare ca cea din 2019”, a spus Cristian Păun.

Profesorul de economie este de părere că unele scumpiri, cum ar fi tot ce înseamnă parte de construcții, pot veni și din afara României.

„Noi avem, de exemplu, un deficit comercial pe zona de alimente și pe produse prelucrate din produsele agricole de bază. Aici am avea niște avantaje competitive, dar nu reușim să acoperim această zonă. În continuare importăm foarte multă carne de porc și exportăm foarte multe cereale. Avem această problemă că nu reușim să adăugăm valoare chiar și pentru lucruri unde am avea avantaje comparative și competitive. Și atunci presiunea pe prețuri este una constantă, adică este tot timpul acolo”, a mai precizat Cristian Păun.

Citeşte şi Salariul minim pe economie ajunge la 3.000 de lei. Cristian Ghinea: Va fi o formulă fixă