Legea Educației a fost modificată din nou în Senat miercuri, când camera superioară a Parlamentului a aprobat cu amendamente legea pentru aprobarea ordinanței de urgență a Guvernului nr.100/2021 pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr.1/2011. Este vorba despre ordonanța care prevedea trecerea creșelor în subordinea Ministerului Educației, de la primării și transformarea acestor instituții din centre de îngrijire în unități de învățământ.

„Prin OUG nr.100/2021 se prevede ca, începând cu anul şcolar 2021-2022, creşele de stat să fie arondate unităţilor de învăţământ preşcolar cu program prelungit, cu personalitate juridică, la solicitarea primăriilor, urmare a hotărârilor autorităţilor deliberative, prin decizia inspectoratelor şcolare judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti. Această decizie se comunică spre informare Ministerului Educaţiei, în termen de 15 zile de la emitere”, a motivat, în plen, Maria Manea, secretar de stat în Ministerul Educaţiei.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Vacanţa de Paşte 2024. Câte zile libere au elevii şi când ...

Elevii care promovează examenul de Bacalaureat ar putea susține ...

Citeşte şi: Sorin Cîmpeanu nu cedează în faţa sindicatelor din Educaţie. Când revin elevii la şcoală în ianuarie

De asemenea, senatorii au modificat forma aprobată de Guvern astfel încât toate creșele existente, inclusiv cele care sunt și rămân la consiliile locale, pentru că trecerea acestora la minister este opțională pentru fiecare autoritate locală, să devină acreditate „prin efectul legii”. Acreditarea este sinonimă cu primirea finanțării de 15.000 de lei/copil antepreșcolar/an și cu faptul că aceste creșe nu mai trebuie să îndeplinească rigorile cerute de ARACIP – Agenția Română pentru Asigurarea Calității în Învățământul Preuniversitar, potrivit edupedu.ro. Cele care se înființează după apariția acestei legi vor fi obligate să treacă prin procesul de autorizare și apoi acreditare.

Citeşte şi: Noi detalii şocante în cazul creşelor din Ploieşti: Copiii nu vedeau carne în ciorbă, le dădeau doar paste fără brânză

Alte modificări importante introdusă de senatori prevăd apariţia de grupe și la creșă, dar şi coborârea vârstei preșcolarilor care pot fi înscriși la creşă de la 11 luni la 0 luni şi majorarea numărului de copiii care pot fi înscriși în aceste noi grupe.

Dacă legea va fi prorogată în forma actuală de preşedintele Klaus Iohannis, la creşă vor putea fi înscrişi şi copiii nou-născuţi.

Concret, înainte se puteau înscrie copiii cu vârste între 11 luni și 3 ani. Dacă legea trece de semnătura şefului statului, la creşă vor fi acceptaţi copii cu vârste într 0 luni-3 ani, după cum urmează:

grupa mică: 7 copii, dar nu mai puţin de 5 şi nu mai mult de 9;
grupa mijlocie: 12 copii, dar nu mai puţin de 8 şi nu mai mult de 15;
grupa mare: 12 copii, dar nu mai puţin de 8 şi nu mai mult de 20.

Senatorul PSD Liliana Sbîrnea a precizat în plen că proiectul legislativ a fost adoptat cu amendamente care dau posibilitatea mamelor să-şi poată aduce copiii la grădiniţă mult mai devreme decât era prevăzut iniţial în ordonanţă.

„S-a venit cu amendamente care reuşesc să facă posibil ca mamele să-şi poată aduce copiii la grădiniţă mult mai devreme decât era prevăzut iniţial în ordonanţă, de la 11 luni. Pentru că le-am creat posibilitatea să se întoarcă la muncă, să le creăm posibilitatea să-şi lase copiii în siguranţă. Este un lucru bun pe care l-am făcut, prin faptul că uniformizăm cumva educaţia copiilor, de la 0 la 6 ani, în instituţii specializate cu oameni pregătiţi să facă acest lucru, mă refer la educatorii puericultori. Totodată, am creat posibilitatea ca cei care lucrează acum în sistem să nu fie efectiv daţi afară din sistem, ci să aibă o perioadă în care să-şi poată completa studiile sau să se poată perfecţiona”, a explicat Sbîrnea, citată de Agerpres.

Senatorul USR Ştefan Pălărie a arătat că centrele de îngrijire ale copiilor, „care aveau doar această conotaţie de îngrijire”, se mută în subordinea Ministerului Educaţiei pentru a deveni unităţi de învăţământ ante-preşcolar, „astfel încât copiii cu vârste între 0 şi 3 ani să poată să se dezvolte şi cognitiv-educaţional, nu doar să poată să fie ţinuţi într-un regim de masă şi somn după-amiază”.