UPDATE Creşterea economică a României în trimestrul al doilea, sub aşteptările specialiştilor. Marcel Ciolacu rămâne optimist: „România va avea cea mai mare creştere economică din UE la final de an”

În perioada aprilie-iunie 2024, PIB-ul României a crescut cu doar 0,1% față de primul trimestru, marcând o încetinire comparativ cu creșterea de 0,5% înregistrată în trimestrul anterior. Comparativ cu trimestrul al doilea din 2023, economia a accelerat ușor, înregistrând o creștere de 0,8%, față de o creștere de 0,1% în primul trimestru al acestui an.

Pentru primul semestru al anului, PIB-ul României a crescut cu 0,7% pe serie brută și cu 1,5% pe seria ajustată sezonier, în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut. De asemenea, INS a revizuit ușor, de la 2,8% la 2,9%, creșterea economică ajustată sezonier din trimestrul al doilea al anului 2023, potrivit Profit.ro.

Cu toate acestea, premierul Marcel Ciolacu își menține optimismul după ce economia a crescut sub așteptările analiștilor în trimestrul al doilea. Șeful Executivului spune, pentru sursa citată, că anul nu este încheiat, iar la final de 2024 România va înregistra cea mai mare creștere economică din UE.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

”Anul nu s-a încheiat. România va avea cea mai mare creștere economică din UE la final de an”, a transmis pentru Profit.ro premierul Ciolacu.

Alte articole

INS: Rata anuală a inflației a crescut la 10,85% în luna mai. Curentul, chiriile şi motorina s-au scumpit cel mai mult în ultimul an

INS: Deficitul balanței comerciale pe primele patru luni, cu 7% mai mic față de aceeași perioadă din 2025

Este de remarcat faptul că, față de comunicatul anterior din 8 iulie, INS a ajustat creșterea trimestrială din primul trimestru al anului 2024, de la 0,7% la 0,5%, și a modificat creșterea PIB-ului pentru trimestrul al doilea al acestui an, de la 0,5% la 0,1% pe serie brută. Datele detaliate care includ contribuțiile specifice la dinamica economică urmează să fie publicate pe 6 septembrie.

Datele furnizate de INS au fost mult sub așteptările analiștilor. De exemplu, Erste Group anticipa o creștere trimestrială de 1,7% a PIB-ului, pe fondul unei accelerări a consumului, considerat a fi principalul motor al dinamici economice. În termeni anuali, Erste prognoza o creștere economică de 2,9%, susținută atât de un consum robust, cât și de o surpriză pozitivă din partea formării brute de capital fix, în contextul intensificării activității în sectorul construcțiilor.

Citeşte şi: Premieră la nivel mondial! Comisia Europeană a aprobat un ajutor de stat în valoare de 99,5 milioane de euro pentru o fabrică din România. Ce reacție a avut Nicolae Ciucă

De asemenea, ING Bank estima o creștere trimestrială de 1,7% și o rată anuală de creștere economică de 2,8% în trimestrul al doilea al anului 2024. Cu toate acestea, cifrele publicate de INS au fost mult sub aceste previziuni.

Vânzările cu amănuntul, un indicator important al consumului, au crescut cu 10% în termeni anuali în iunie, atingând cea mai ridicată dinamică din ultimii trei ani, perioadă în care creșterea a fost determinată în mare parte de efectul de bază al crizei COVID-19 din 2020. În plus, dinamica salarială s-a menținut la un ritm ridicat în iunie, cu o creștere nominală de 12,5% și o creștere reală de 7,2%. Salariile din sectorul bugetar au înregistrat creșteri semnificative, de 19% în educație și sănătate și de 17% în administrație.

Creșterile salariale au avut un impact direct asupra consumului, contribuind la dinamica ridicată a creditului de consum. Pe de altă parte, industria a continuat să întâmpine dificultăți, după o scurtă perioadă de revenire.

Citeşte şi: Cât de important este să economisești bani în această perioadă. Sfaturile oferite de profesorul Mircea Coșea: „Foarte multă prudență, foarte multă gândire, din punct de vedere al investițiilor”

Indicatorii de încredere au sugerat o accelerare a dinamicii PIB în trimestrul al doilea, datorită optimismului consumatorilor, însă această creștere s-a dovedit a fi modestă. La începutul trimestrului al treilea, încrederea în economie a scăzut ușor, dar a rămas în zona care indică o expansiune economică.

Creșterea economică modestă din trimestrul al doilea ar putea întări convingerea Băncii Naționale a României că a procedat corect atunci când a redus rata cheie în lunile iulie și august, de la 7% la 6,5%, în ciuda presiunilor inflaționiste persistente. Rata inflației a scăzut la 4,9% în iunie, dar a crescut din nou la 5,4% în iulie, parțial din cauza majorării unor accize.

BNR rămâne îngrijorată de deficitul bugetar ridicat, care a ajuns la 4% din PIB după primele șapte luni ale anului și reprezintă un factor inflaționist semnificativ, precum și de creșterea salariilor, care contribuie în mare măsură la majorările de prețuri în sectorul serviciilor.

Economiștii vor trebui să integreze aceste date recente în proiecțiile lor pentru creșterea economică. Spre exemplu, ING estima până recent o creștere de 2,8% a PIB-ului pentru 2024, accelerând de la 2,1% în 2023. În următorii doi ani, banca prognoza o creștere anuală de 3%. În schimb, Erste avea o prognoză de creștere de 2,6% pentru acest an și de 3,4% pentru anul viitor, în timp ce UniCredit Bank prognoza o creștere de 2,4% în 2024, urmată de o creștere de 1,3% în 2025, trasă în jos de creșterea anticipată a taxelor.

Citeşte şi: Românii cheltuiesc în vacanţele din afara ţării de două ori mai mult decât încasează turismul românesc de la străini. Deficitul comercial este puternic afectat