Cria politică are deja efecte economice grave. Banca Mondială reduce drastic prognoza pentru România

Banca Mondială și-a redus previziunile privind creșterea PIB-ului global la 2,5% din cauza războiului din Iran. Banca Mondială (BM) a publicat un raport privind perspectivele economice globale pentru 2026. Aceasta și-a retrogradat previziunea de bază privind creșterea PIB-ului global de la 2,6% la 2,5%, menționând că aceasta ar fi cea mai slabă rată de creștere a PIB-ului de la pandemia de COVID-19.

Revizuirea reprezintă cea mai amplă corecție din regiunea Europa și Asia Centrală, alături de Turcia, Republica Moldova și Ucraina.

Potrivit raportului instituției financiare internaționale publicat joi, 11 iunie, deteriorarea perspectivei economice este determinată în principal de șocul provocat de creșterea prețurilor la energie și alte materii prime, la care se adaugă factori interni specifici fiecărei economii.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Conform noilor estimări, România va înregistra:

Alte articole

Zeci de mii de locuri de muncă au dispărut în ultimele luni din România. Semnalul de alarmă tras de un economist: ”Mulți români vor fi afectați în perioada următoare”

Criza politică pune presiune pe economia României. Ratingul de țară poate fi retrogradat după căderea Guvernului Bolojan

• – stagnare în 2026,
• – 1,7% în 2027,
• – 2% în 2028.

Față de prognoza din ianuarie, estimarea pentru 2026 a fost redusă cu 1,3 puncte procentuale, cea mai mare corecție negativă din regiunea analizată.

Raportul arată că inflația va accelera din nou în 2026, pe fondul majorării prețurilor la energie și alimente.

În cazul României, impactul este amplificat de dependența de importurile de îngrășăminte și de efectele indirecte ale scumpirilor energetice asupra costurilor de producție.

BCE mărește dobânzile din cauza războiului din Orientul Mijlociu. Se aşteaptă reacţia BNR

Instituția estimează însă că presiunile inflaționiste se vor reduce treptat în perioada 2027-2028, odată cu stabilizarea piețelor de materii prime.

„Transmiterea creșterii prețurilor la energie în inflație va fi mai puternică în țările importatoare de energie care au o pondere mare a energiei în indicele prețurilor de consum, precum Armenia, Georgia și Serbia. Efectele indirecte, prin majorarea costurilor de producție, vor fi de asemenea mai pronunțate în economiile dependente de importurile de îngrășăminte, inclusiv Republica Moldova, România și majoritatea statelor din Balcanii de Vest.”

Vezi și CNSP a majorat prognoza de inflație pentru 2026 la 7,9%. Conflictul din Orientul Mijlociu și scumpirea energiei pun presiune pe prețuri

Spațiul fiscal limitat, un risc major
Banca Mondială atrage atenția că România se numără printre statele din regiune cu spațiu fiscal limitat, alături de Ucraina și Muntenegru.

Deficitele bugetare sunt așteptate să rămână ridicate în următorii ani, pe fondul creșterii cheltuielilor pentru apărare și al măsurilor de sprijin economic destinate atenuării impactului prețurilor mari la energie.

„Politica fiscală este așteptată să susțină în general creșterea economică în majoritatea economiilor în perioada 2026-2028. Deficitele bugetare vor rămâne ridicate din cauza presiunilor persistente asupra cheltuielilor, inclusiv pentru apărare și pentru măsuri temporare de sprijin economic, cum ar fi subvențiile interne și măsurile de control al prețurilor menite să atenueze impactul creșterii prețurilor la energie.

Spațiul fiscal limitat, în special în Muntenegru, România și Ucraina, va restrânge capacitatea autorităților de a absorbi acest șoc. Alegerile care urmează în numeroase state adaugă incertitudine perspectivelor fiscale. Exportatorii de energie fac excepție, deoarece veniturile mai mari din hidrocarburi sprijină eforturile de consolidare fiscală.”

BNR, sub presiunea acuzațiilor privind inflația și menținerea cursului valutar. Politicieni și analiști economici contestă politica monetară: „Populația e păcălită. A tolerat episoadele cu inflație foarte mare”

Revizuirea previziunilor se datorează impactului negativ al războiului din Iran asupra economiei globale. Există, de asemenea, scenarii mai pesimiste: dacă perturbările severe ale aprovizionării cu energie cauzate de război continuă, creșterea PIB-ului ar putea ajunge la doar 1,3%.

Prognoza de bază a Băncii Mondiale estimează, de asemenea, că prețul mediu al țițeiului Brent în acest an va fi de 96 de dolari pe baril – cu 36% mai mare decât în ​​2025. Banca Mondială preconizează că inflația globală în 2026 va fi de 4% în scenariul de bază. În cel mai pesimist scenariu, țițeiul Brent va costa 115 dolari pe baril, iar inflația va ajunge la 4,4%.

Analiștii băncilor se așteaptă ca creșterea PIB-ului să revină la 2,8% până în 2027–2028, ceea ce este, însă, sub nivelul mediu din anii 2010. Potrivit economistului senior Indermit Gill la Banca Mondială, acest lucru se datorează mai multor factori – încetinirea creșterii populației, scăderea investițiilor private și publice, creșterea datoriei guvernamentale în diferite țări și o creștere mai scăzută a comerțului. „Economia globală este acum mult mai puțin rezistentă decât era în 2008 sau chiar în 2018”, a remarcat el.
Citește și