Crin Antonescu: Este absurd să trimiţi în penal un parlamentar care şi-a angajat nevasta la cabinet

Antonescu a catalogat drept „cu totul nefericită” derularea evenimentelor şi „maniera destul de neclară în care s-au pregătit şi s-au introdus pe ordinea de zi” a Camerei Deputaţilor o serie de proiecte de lege.

În ceea ce priveşte modificarea Codului penal şi efectele asupra reglementării conflictului de interese în cazul parlamentarilor, Antonescu a susţinut că aceste modificări ar fi trebuit realizate „la vedere” şi asumat.

„Eu cred că dacă dorim să modificăm nişte legi, dacă dorim să ne luptăm cu nişte lucruri care sunt absurde sau nepotrivite, trebuie să o facem cât se poate de deschis, adică asumând-o foarte clar, în frunte cu ministrul Justiţiei, la nivelul cel mai vizibil şi cel mai înalt şi spus: noi considerăm că este absurd să trimiţi în penal pe cineva pentru că la cabinetul parlamentar şi-a angajat nevasta. Am dat aşa un exemplu doar de înţeles. Deci nu vorbim aici nici de mare corupţie, nici de conflictul real de interese, acela cum este definit şi cum rămâne în vigoare definit de legea pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, care rămâne în vigoare şi spune că se aplică tuturor, incluzându-i şi pe demnitari şi pe legea ANI, legea incompatibilităţilor, pe care în continuare neschimbat şi neatins de modificările de ieri, descrie conflictul de interese”, a declarat Antonescu.

El a precizat că a înţeles faptul că prin modificările aduse la Codul penal anumite forme ale conflictului de interese nu mai ajung în zona penală, ci rămân în cea administrativă.

Alte articole

Reacţia lui Lucian Bode, după ce legea iniţiată alături de Ciucă pentru modificarea Codului Penal a fost declarată constituţională de CCR. Mesaj pentru USR şi Forţa Dreptei: „Unii au vocaţia de a fi demolatori şi indulgenţi cu infractorii”

„Ne-am adâncit într-o situaţie destul de gravă, în ţara asta se vorbeşte de ani buni în mod neconstituţional şi nedemocratic despre procurori ca fiind justiţia, exclusiv, despre oameni care dacă au fost cercetaţi ca despre oameni vinovaţi şi despre parlamentari şi politicieni în general, desigur cu excepţia preşedintelui, ca despre nişte infractori încă nedovediţi, toţi (…) Parlamentul deja a ajuns să fie văzut ca un loc rău famat, asta este o nebunie”, a mai spus .

Liderul PNL a subliniat că vina pentru această imagine a parlamentarilor apaţine politicienilor, respectiv parlamentarilor.

Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, un proiect de lege prin care preşedintele şi parlamentarii sunt scoşi din categoria funcţionarilor publici prevăzută în Codul Penal.

Proiectul de lege a fost introdus pe ordinea de zi suplimentară a Camerei şi a fost votat fără ca raportul comisiei să fie publicat şi fără dezbatere în plen.

De altfel, Comisia juridică a întocmit raportul luni seară, în aceeaşi şedinţă controversată în care a fost adoptat şi proiectul Legii amnistierii. Este vorba despre proiectul de Lege pentru abrogarea art. 74 indice 1 din Codul penal, la care au fost adoptate mai multe amendamente.

Conform raportului, printr-un amendament propus şi adoptat de Comisia juridică, preşedintele şi parlamentarii sunt scoşi din categoria funcţionarilor publici prevăzută în Codul Penal.

Astfel, la articolul 147 Codul Penal prevede că „prin «funcţionar public» se înţelege orice persoană care exercită permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost învestită, o însărcinare de orice natură, retribuită sau nu, în serviciul unei unităţi dintre cele la care se referă art. 145 (autorităţi, instituţii publice, persoane juridice de interes public – n.r.)”. De asemenea, „prin «funcţionar» se înţelege persoana menţionată în alin. 1, precum şi orice salariat care exercită o însărcinare în serviciul unei alte persoane juridice decât cele prevăzute în acel alineat”.

Comisia juridică a introdus un nou alineat potrivit căruia: „Sunt exceptaţi de la dispoziţiile art. 147, Preşedintele României, deputaţii şi senatorii, precum şi persoanele care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unei profesii liberale, în baza unei legi speciale şi care nu sunt finanţaţi de la bugetul de stat, aceştia răspunzând penal, civil sau administrativ în conformitate cu dispoziţiile legilor speciale în baza cărora îşi desfăşoară activitatea, precum şi cu dispoziţiile dreptului comun, cu respectarea dispoziţiilor prezentului alineat”.

Conform raportului, la şedinţa comisiei au fost prezenţi 22 de deputaţi, din totalul de 27 membri, iar raportul a fost adoptat cu majoritate de voturi, înregistrându-se doar 4 abţineri.

Proiectul nu a fost dezbătut în plen, fiind trecut direct la vot final.

Astfel, raportul propus de Comisia juridică a fost adoptat cu 240 voturi „pentru”, 57 de voturi „împotrivă” şi 4 abţineri.

Camera Deputaţilor este forul decizional la acest proiect.

Totodată, Camera Deputaţilor a aprobat, marţi, cu 266 de voturi „pentru”, 32 de voturi „împotrivă” şi 6 abţineri, un proiect de modificare a Codului Penal respins de Senat în octombrie 2012.

Legea modifică articolul 253 indice 1 din Codul penal privind conflictul de interese.

În forma aflată în vigoare, articolul prevede: „Fapta funcţionarului public care, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, îndeplineşte un act ori participă la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, soţul său, o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv, sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de servicii sau foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie pe durată maximă”. Acelaşi articol stabileşte, la alineatul 2, că aceste dispoziţii nu se aplică în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative.

Articolul a fost modificat de Camera Deputaţilor, printr-un amendament propus de Comisia juridică, astfel: „Fapta persoanei care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu ce rezultă dintr-un contract de muncă şi o fişă a postului semnate cu o instituţie dintre cele prevăzute la art. 145 (autorităţi, instituţii publice, persoane juridice de interes public – n.r.) şi care îndeplineşte un act prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material necuvenit pentru sine, soţul său, o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă şi interzicerea dreptului de a ocupa funcţia publică de care s-a folosit la săvârşirea faptei pentru o durată de maximum 3 ani, calculată începând cu data săvârşirii faptei”.

Şi alineatul 2 a fost modificat astfel: „Dispoziţiile alin. 1 nu se aplică în cazul emiterii, aprobării, adoptării sau semnării actelor normative sau administrative, precum şi în cazul încheierii unui act sau a luării unei hotărâri care să privească creaţia, dezvoltarea, pregătirea ştiinţifică, artistică, literară, profesională”.